seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

în raspar- -· în raspar- -· în raspar- -nitatea e în]eleas\ ca o nou\ ordine dincolode capitalism. A[a privind lucru ri le,contrazicând logica, s-ar p\rea c\ postmo -dernismul ar „genera” noua societate.Oricum, al\turi de David Lyon putem spu -Vanni Cuoghi:ne c\ „postmodernismul [i lumea postmodern\trebuie v\zute fiecare în ter meniiceluilalt”. Programul postmodernist, cumbine se [tie, în contextul globaliz\rii vie]iicontemporane a instalat o situa]ie i re ver -sibil pluralist\, insistând pe local. Din momentce viziunea unui progres linear a de -venit o fic]iune, iar sensul se dizolv\, post -modernismul pare mai mult decât „o experien]\a crizei”. Prin efectele sale co -ro zive, pre]uind caleidoscopia [i diferen]a,Florile din gr\dina meainstalând haosul [i nesiguran]a, aceast\ pa -radigm\ cultural\ paradoxal\ ne arunc\în disconfort (Ch. Taylor). Viitorul postmo -dern, avertizeaz\ unii, se autodistruge, o -bligând la „strunirea tendin]elor apoca -liptice”. Iar posibila paralel\ cu alte momentedificile, de agita]ie crizist\ (criza ba -roc\, fin de siècle ori milenarismul) nu facdecât s\ înt\reasc\ impresia de experien -]\ a „oscila]iei”. Totu[i, respectarea diversit\]iiîmpins\ în heterutopie (învecinândlumi incongruente) ori acceptarea emble -matic\ a Turnului Babel (drept simbol de -finitoriu al epocii) nu trebuie s\ uite sau s\minimalizeze ceea ce avem în comun. Doaraici descoperim, scrie ap\sat David Lyon,„singura speran]\ real\ de toleran]\”.Dac\ postmodernitatea ar fi cauza post -modernismului sau m\car cadrul de desf\ -[urare, baza lor comun\, s-ar cere, impe -rios, analiza acestui concept central, strati -ficat, inevitabil pentru a în]elege schim b\ -rile sociale sau fenomenele culturale. Zoriipostmodernit\]ii, dup\ Z. Bauman, submi -neaz\ sentimentul modern al realit\]ii în -tr-o lume dominat\ de mass-media [i defi -nesc condi]ia postmodern\ drept capita -lism de consum. Postmodernitatea devine,astfel, noul obiect de investiga]ie, antre nândspectaculoase muta]ii socio-culturale [i de -monstrând c\ rela]ia dintre social [i cultu -ral este inextricabil\. De[i modul de via]\occidental nu se vrea normativ chiar dac\e contagios, de[i juxtapunerea dintre culturade mas\ [i cea elitist\ e o realitate în -tr-o lume fracturat\, de[i „apocalipsa” post -modern\ pare, prin scepticism [i eterogenitate,a ne condamna la resemnare,dac\ nu ne îmboln\ve[te de cinism, inte -resul pentru modernism nu s-a stins. E improbabil\o reafirmare a acestuia sau, cuatât mai pu]in, o reîntoarcere la premoder -nism. Dar o reevaluare a modernismuluie chiar necesar\ [i tonifiant\. S\ nu uit\mc\ proiectul modernismului, fluturând doc -trina progresului (prin laicizarea providen -]ei) [i cultul ra]iunii propunea cel dintâi modcoerent de organizare social\, poten]ând,se [tie, inegalit\]ile capitalismului timpu -riu. Cre[terea economic\, urbanizarea galopant\,organizarea democra]iei, triumful[tiin]ei [i tehnologiei ofer\ dezorient\rilorepocii noastre, refuzând „marile basmeideologice” (G. Vattimo), nostalgia stabi li -34Însemn\ri ie[ene