cat un rol import<strong>an</strong>t în Ia[i. A venit la Ia[i ca refugiat politic, persecutatde regimul hitle rist. Pretindea c\ a sc\pat fugind din Germ<strong>an</strong>ia.La Ia[i a venit de la Const<strong>an</strong>tinopol [i a venit la Univer sitateca specialist în bi z<strong>an</strong>t[in]ologie. Nu [tiu ce grad avea, cumera <strong>an</strong>gajat, dar [tiu c\ preda ni[te cursuri la Universitate [i c\ afost primit cu simpatie de profesorii de la Universitatea din Ia[i.{i, în genere, de to]i in telectualii progresi[ti. Îl cuno[teau [i ei,deoarece venea [i la academici<strong>an</strong>ul I. Iord<strong>an</strong>, unde am locuit obucat\ de vreme.Babingher locuia într-o camer\ la muzeul de arheologie, careera vecin cu casa avocatului Apotecher [i a[a s-au împrietenit.În momentul când Antonescu a trecut de partea nem]ilor [i ace[ -tia au ocupat România virtual, Babingher a devenit [eful coloa -nei a cincea. Era unul din spionii trimi[i la noi.Printr-un foarte curios [i misterios resort psihologic, acest fas -cist care a în[elat buna-credin]\ a atâtor oameni a avertizat peavocatul Apotecher, de[i era evreu, s\-[i puie familia la ad\ post;a[a se face c\ înc\ de vineri, ace[tia î[i p\r\siser\ locuin]a [i seaflau temporar la familia doctorului militar Dumitrescu, cu careerau prieteni [i care aveau o cas\ la deal, la Copou. Întâmplarea af\cut ca aceast\ cas\ s\ se afle peste drum de un imobil în ca re eramarele com<strong>an</strong>dament germ<strong>an</strong> [i ofi]erii germ<strong>an</strong>i veneau în vizit\la familia doctorului. Când au aflat de cele ce se petrec în ora[, ofi -]erii nem]i au afirmat f\r\ nici o reticen]\: „asta e o pe ra Ges ta po -ului, se cunoa[te mâna lor”. Acestea pot fi confirmate de so]ia [iuna din fiicele avocatului N. Apotecher, care locuiesc în Bucure[ti.Faptul c\ nem]ii, ajuta]i de un grup de circa 25-30 legionariadu[i din Germ<strong>an</strong>ia, preg\tesc pogromul, era cunoscut [i depu]inii ini]ia]i dintre cuzi[ti, deoarece unul dintre cuzi[ti, avocatulI. Dimitriu, a avertizat pe fostul lui coleg de [coal\ primar\, avo -catul Nuhamovici, s\ plece din Ia[i. La refuzul acestuia, i-a spusc\ dac\ nu pleac\, s\ se ascund\ în bort\ de [arpe (declara]ialu at\ de mine, Veronica Zosin, – în calitate de <strong>an</strong>chetator – [ipu blicat\ în Cartea neagr\, p. 66, vol. II).Voi trece peste consecin]ele ce le-au avut tragicele evenimen -te asupra mea. Men]ionez numai c\ le-am dep\[it, numai atuncicând mi-am dat seama c\ oamenii [i um<strong>an</strong>itatea mai pot fi re -pu[i în drepturile lor [i c\ acesta este un scop care poate justificaexisten]a.Am început s\ colind pe la case. Întâi, la cei pe care-i cuno[ -team, apoi, rugat\ de unii [i de al]ii, la oameni pe care nu-i cu -nos cusem pân\ atunci. M\ sculam de cu noapte, f\ceam cump\ -r\turi la întâmplare, în pia]\, apoi o porneam. {tiam c\ vor fiutile cump\r\turile mele, deoarece mult\ vreme, nu numai b\r -ba]ii, dar nici femeile evreice, nu au ie[it din cas\.Odat\ cu ve[tile ce le duceam eu despre familiile lor [i prie -te ni, îmi povesteau fiecare momentele de groaz\ prin care trecu -ser\ [i astfel, mi-am putut – încetul cu încetul – forma o p\rere,Însemn\ri ie[enecare apoi mi-a fost confirmat\ [i de cercet\rile par]iale pe carele-am f\cut în procesul ce a urmat dup\ r\zboi.De[i modul în care s-a pus în executare diabolicul pl<strong>an</strong> a va -riat u[or de la o strad\ la alta, lucrurile s-au petrecut îns\ dup\pl<strong>an</strong>ul ini]ial. Poli]ia secret\ nem]easc\ a r\spândit întâi zvonulc\ evreii, fiind du[m<strong>an</strong>ii lor declara]i [i, deci, ostili r\zboiului, sa -boteaz\ prin toate mijloacele, semnalizeaz\ avia]iei sovietice,g\z duiesc para[uti[tii l<strong>an</strong>sa]i în spatele frontului, care, la rândullor, îi apro vizioneaz\ pe evrei cu arme, arme cu care evreii tragîn armat\. Ca s\ fie [i mai de crezut cele sus]inute de ei, mer -geau pân\ a colo c\ tr\geau focuri de arm\, probabil cu cartu[eoarbe, ca s\ men]ie o stare de p<strong>an</strong>ic\.Dup\ mult\ vreme, am în]eles ni[te scene care, în momentulcând le-am v\zut, mi se p\reau absurde, stupide.Fiind prieten\ cu directoarea [colii profesionale „Reuniu nea”,o vizitam deseori. Din locuin]a sa, care era la etaj, se vedea încurtea din spate a [colii primare care se afla vis-à-vis de [coal\.În cl\direa [colii primare Spiru Haret era cazat\ o unitate nem -V<strong>an</strong>ni Cuoghi:Infern [i Paradisarhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva69
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva70]easc\. Din când în când auzeam focuri de arm\. Speriate, ne-amuitat pe fereastr\ [i am v\zut cum doi sau trei solda]i tr\geau dincând în când cu arma în sus. Am crezut întâi c\ trag în ciori, darapoi ne-am convins c\ trag în vânt. Scena repetându-se, ne-amobi[nuit [i credeam c\ e un fel de distrac]ie, care, în orice caz,r\mânea bizar\, cunoscut\ fiind disciplina [i org<strong>an</strong>izarea nem]eas -V<strong>an</strong>ni Cuoghi:Funest\c\. Sunt convins\ acum c\, probabil, se tr\gea a[a din puncte di -ferite, spre a se putea sus]ine afirma]ia c\ se trage cu arma în ora[.Au ales perfect momentul psihologic, din punct de vedere altimpului, deoarece în prima s\pt\mân\ de r\zboi, popula]ia ci -vil\ cre[tin\ era însp\imântat\ de faptul c\ frontul era la 8 km,c\ ora[ul a fost bombardat, c\ cine [tie ce se mai poate întâmpla,f\r\ s\ mai vorbim c\ fiecare familie era îngrijorat\ de soartacelor pleca]i pe front. Vorbesc de cei ce erau aici, c\ci mareaparte lipsea.Cum am mai spus, dintre civilii ie[eni r\m\seser\ numai ceice nu-[i puteau p\r\si slujba [i evreii care nu aveau voie s\ p\r\ -seasc\ ora[ul. În schimb, în ora[ erau, sau pentru pu]in timp sauîn trecere, oameni complet str\ini de ora[. Astfel, erau corpurilede poli]ie ce urmau s\ fie instalate în Basarabia [i Bucovina [i oserie întreag\ de func]ionari, f\r\ s\ mai vorbim de diferiteleunit\]i române sau nem]e[ti, care st\teau câteva zile sau erau nu -mai în trecere prin Ia[i. Deci, oameni care erau foarte greu decontrolat, eventual, de identificat. Unii sol da]i români care fuse -ser\ pu[i de nem]i s\ conduc\ convoaiele de evrei erau solda]idin diferite unit\]i, care se aflau în ora[ din întâmplare, trimi[i cucâte o coresponden]\ oficial\. Deci, nu era o conducere unitar\[i nici nu se putea face în asemenea condi]ii un control strict. Deci[i din acest punct de ve dere au ales cel mai potrivit moment.De asemenea, locul cumplitei drame era cel mai propice. Prin -tr-o întâmplare nefericit\, Ia[ul avea [i cea mai numeroas\ po -pula]ie evreiasc\ din ]ar\ [i a fost [i ora[ul prin care, în tot cursulr\zboiului, au trecut sau chiar au sta]ionat cele mai numeroasearmate, fiind punctul de tr<strong>an</strong>zit cel mai import<strong>an</strong>t în partea desud a frontului, în al doilea r\zboi mondial.În momentul când s-a dezl\n]uit pogromul – care a începutla un semnal dat de c\tre un avion hitlerist, fapt men]ionat [i deM. Carp în Cartea neagr\, p. 12-13, vol. II, ora[ul gemea de ar -mat\ nem]easc\, româneasc\ [i chiar italieneasc\. Zi [i noaptetreceau f\r\ oprire colo<strong>an</strong>ele. Era un huet necontenit [i, de greutateat<strong>an</strong>curilor [i camio<strong>an</strong>elor, se cl\tinau casele ca la cutremur.Tr<strong>an</strong>sporturile se f\ceau [i pe calea ferat\, care era [i ea înîntregime la dispozi]ia armatei.La semnalul dat de avionul germ<strong>an</strong>, nem]ii din Gestapo au în -ceput s\-[i joace rolurile. Unii au ]inut sub foc de petarde carti -e rul Copou, unde erau concentrate toate serviciile statelor majo -re, astfel încât j<strong>an</strong>darmii români [i chiar unele unit\]i germ<strong>an</strong>e [iromâne de front au crezut c\ sunt ataca]i de partiz<strong>an</strong>i [i evrei,zvonuri pe care avuseser\ grij\ s\ le insinueze din timp, cu încetul.În leg\tur\ cu atacul cu petarde, declara]ia d-lui consilier EmilCostinescu, care se afl\ la dosar, este categoric\ [i este confirma -t\ [i de alte dovezi necontestate, cum ar fi acelea c\ nu au fostmor]i în armata nem]easc\ sau român\.Dup\ începerea împu[c\turilor, alte echipe de nem]i umblaudin cas\ în cas\, ridicând sau omorând evrei. Au <strong>an</strong>trenat în a -ceast\ ac]iune [i solda]i sau civili români care, sau din rea cre -din ]\, sau din prostie, s-au asociat în sensul c\ au indicat caseleunde locuiesc evrei (deoarece în Ia[i nu erau cartiere numai dee vrei) sau îi scoteau din cas\ ducându-i la Chestur\.Unii mai tic\lo[i au [i schingiuit sau chiar omorât, al]ii aupro fitat de dezordinea produs\ [i s-au strecurat în casele r\masegoale, au pr\dat la ad\postul nop]ii [i al p<strong>an</strong>icei.În str. Mârzescu, la ni[te cuno[tin]e cu care de atunci am r\ -mas prietene – d-na Pinelea [i d-na Rosenthal cu feti]ele lor mici–, nu a venit nimeni, îns\ a venit fosta lor femeie de serviciu, cudoi b\iet<strong>an</strong>i din mahalaua ei, care au intrat [i în fa]a lor au furatalimente [i lucruri de îmbr\c\minte.Am aflat îns\, tot de la evrei [i de oameni care i-au ad\postitîn casa lor, de preotul de la Biserica Sf. Const<strong>an</strong>tin de pe str. Lo -zonschi, [care] a ad\postit evrei în biseric\ spre a le salva via]a.Însemn\ri ie[ene
- Page 3:
MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
- Page 6 and 7:
cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
- Page 8 and 9:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 10 and 11:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 12 and 13:
-mişcarea literara · mişcarea li
- Page 14 and 15:
-mişcarea literara · mişcarea li
- Page 16 and 17:
portret în carbune · portret în-
- Page 18 and 19:
cronica traducerilor ∙ cronica16D
- Page 20 and 21:
cronica traducerilor ∙ cronicaVan
- Page 22 and 23: mişcarea ideilor · mişcarea id20
- Page 24 and 25: mişcarea ideilor · mişcarea idVa
- Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
- Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
- Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
- Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
- Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 36 and 37: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 38 and 39: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
- Page 42 and 43: du Croissant, aceast\ pia]\ de jurn
- Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
- Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
- Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
- Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
- Page 52 and 53: g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\
- Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
- Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
- Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
- Page 60 and 61: tinieni. Se pare c\ popu la -]ia ac
- Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
- Page 64 and 65: Relatarea faptelor mai importante p
- Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
- Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
- Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
- Page 74 and 75: Alt mijloc de a scoate pe evrei din
- Page 76 and 77: Casa mea din S\ulescu 19 era deschi
- Page 78 and 79: {i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
- Page 80 and 81: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\