seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

More documents

Recommendations

Info

du Croissant, aceast\ pia]\ de jurnale por -nografice.” Întâlnim aici discursul inveninatantisemit prezent, de altfel, [i în altep\r]i ale Euro pei din acea vreme (îl re g\ -sim [i la noi, în textele antisemite de la începutulsecolului trecut) [i care va deveniparte a ideologiei rasiste a nazismului.Cele mai multe dintre personajele romanuluisunt reale, ceea ce înt\re[te credi -bilitatea [i valoarea documentar\ a fic]iu -nii. Apar aici oameni politici italieni celebri,precum Giuseppe Garibaldi [i aghio -tan]ii s\i, doctorul Sigmund Freud, internla clinica lui Charcot de la spitalul Salpe -trière din Paris, precum [i principalii actoriai falsului: Hermann Goedsche [i PiotrRachovsky, [eful serviciilor secrete ruse[tiîn Paris. De fapt, romanul este [i o fresc\a unei epoci demult disp\rute, în care, înciuda respectabilit\]ii sale, se întâmplau [ilucruri îngrozitoare. Lumea în care se evo -lueaz\ c\pitanul Simonini, în care se întâl -nesc scriitori, arti[ti, publici[ti, oameni po -litici, spioni, aventurieri [i conspiratori, pa -re desprins\ din Comedia Uman\.Ca va loare istoric\, plecând de la istoriaunei conspira]ii, romanul aduce în dis -cu]ie ori gi nile unui r\u provenit din into -leran]\ [i prejudec\]i [i, din aceast\ pers -pectiv\, el este unic. Evenimentele evoca -te sunt de mult\ vreme dep\[ite istoric,dar mecanis mele de falsificare [i manipularefolosite în aceast\ afacere tenebroas\sunt înc\ actuale. Umberto Eco apare aiciîntr-o dubl\ ipostaz\: istoric erudit [i autorde fic]iune, ambele completându-se reciproc.De altfel, romanul are [i un pronun -]at caracter istoric. Procesul politic de uni -fi care a Itali ei [i, mai precis, câ[tigarea su -dului peninsulei de c\tre Giuseppe Gari bal -di, sau e venimentele Comunei din Paris suntrigu ros prezentate. Sub aparenta neutrali -tate a faptelor [i a detaliilor, nara ]iunea tr\ -dea z\ interesul major al autorului pentru men -talit\]ile [i evenimentele grave ale epocii.Desigur, controversele nu vor întârzias\ apar\, deoarece sunt puse în discu]ie nunumai ac]iunile unor personaje celebre,printre care arti[ti [i oameni politici, ci [iale unor institu]ii deosebit de influente încel de al doilea imperiu [i în cea de a TreiaRepublic\. Apoi sunt aduse în prim plan– [i aceasta într-o problem\ atât de delica -t\ cum este aceea a antisemitismului european– tenebrele unei perioade isto ricepe care ne-am obi[nuit s\ o privim ca întruchiparea libert\]ii de gândire [i a pro -gresului.Viorel BARBUVanni Cuoghi:Însemn\ri ie[enePe frânghie39
privitor ca la teatru · privitor ca40Locuri teatraleV enirea prim\verii mi-a redeschis pof -ta de c\l\torie spiritual\ prin locuri cu sem -nifica]ii teatrale: pa rizianul La Huchette [icastelul danez al lui Hamlet.La HuchettePrintre cele 130 de teatre care împân -zesc Parisul, La Huchette î[i decupeaz\net identitatea. Plasat discret într-una dinzonele boeme ale metropolei, pe cheiulstâng al Senei, în apropierea animatuluiBoulevard Saint Michel, La Huchette pre -zint\ f\r\ întrerupere din 1957 încoaceCânt\rea]a cheal\ [i Lec]ia lui EugèneIonesco. În chiar variantele regizorale de ladata primei lor reprezent\ri scenice. „Ca -zul” e unic, singularitatea performan]eiasigurându-i o pagin\ în Cartea recordu -rilor. În zon\ se transmite înc\ vibra]ia,atât de specific\, a Cartierului Latin. Aici,în anii ’50, se scris un capitol important alteatrului contemporan, teatrul absurdului,scandalizînd un public bulversat [i o critic\mult prea rigid\ pentru a accepta noul în -tr-o asemenea form\. În 1947, Marcel Pi -nar, atlet format la [coala circului [i mareamator de teatru, cump\ra vopsitoria carefunc]iona acolo. Ajutat de Georges Vitaly[i Jacques Jouanneau, au transformat atelierulîntr-o sal\ de spectacole, Thèâtre dela Huchette. Inaugurarea s-a f\cut la 26aprilie 1948, cu Albertina de ValentinoBompiani. Doi ani mai târziu, pe scena dela Noctambules se prezenta în premier\absolut\ prima pies\ a lui Eugène Ionesco,Cânt\rea]a cheal\. Transpunerea scenic\era semnat\ Nicolas Batailles, un admiratordeclarat al avangardei, dar multe detaliifuseser\ puse la punct împreun\ cu auto -rul, prezent aproape la toate repeti]iile. Titlulcontraria, iar unul dintre pu]inii criticiicare au intuit valoarea noii dramaturgii,Jacques Lemarchand, î[i aminte[te de „[u -[otelile de nemul]umire, indignarea spontan\,ironiile” care s-au f\cut auzite în sea -ra premierei. „Am petrecut acolo o sear\extraordinar de pl\cut\, pe care comenta -riile [i zâmbetele ironice ale unei p\r]i apublicului au f\cut-o [i mai plin\ de far -mec. (...) Era evident c\ notabilii nu în]eleseser\;li se promitea o cânt\rea]\ cheal\,nu ap\rea niciuna, se sim]eau în[ela]i [i nuputeau ierta asta”. Timpul privitorului nuera sincron cu acela al autorului. La maipu]in de un an, aceluia[i sever public i sepropunea, la Theâtre de Poche, Lec]ia,re gia Marcel Cuvelier (care, în 1956, amontat [i Scrisoarea pierdut\ a lui Caragiale,la înc\ un an, Scaunele [i la înc\unul, Victimele datoriei). Aceea[i scanda -li zat\ reac]ie a publicului [i a presei nu areu[it s\ scoat\ titlurile de pe afi[. Actoriicontinuau s\ joace în fa]a scaunelor goaleori a unui foarte pu]in numeros public exasperat.De[i nu aici s-a reprezentat primadat\ Ionesco, cele dou\ nume par definitivlegate. Mutarea s-a petrecut la 7 octom -brie 1952, p\strând viziunile regizorale alelui Bataille [i Cuvelier [i decorurile lui Ja -cques Noël, iar spectacolele au continuatpân\ în aprilie 1953.Numele i se potrive[te lui La Huchettede minune, c\ci e ca o „cutiu]\ rectangular\din lemn, cu capac plat”. Pentru tre -c\torii gr\bi]i, intrarea, plasat\ cam la mij -locul str\du]ei, poate u[or sc\pa neobservat\,ca [i micul ghi[eu unde, de ani, tineriaspirând s\ urce la ramp\ vând bilete pentruacelea[i spectacole: la ora 19, Cân t\ -rea]a..., la ora 20, Lec]ia. O u[\ banal\ adevenit un tablou interesant prin afi[areaunei imagini, în m\rime natural\, a actorilordin Cânt\rea]a.... Holul e destul destrâmt, iar sala nu are decât 100 de locuri.Dar „mai bine un autor mare într-un teatrumic, decât un autor mic într-un teatru ma -re”, vorba lui Ionesco, iar spa]iul e compartimentatcu justificat\ grij\. Pe o plac\de ardezie sunt trecute numele actorilor dindistribu]ie, posibil al]ii în fiecare sear\, saum\car din când în când, c\ci sunt mai mul]iinterpre]i ai fiec\rui rol. Pentru a nu sc\ -dea calitatea spectacolului [i a nu modificavarianta original\, un rulaj al rolurilor afunc]ionat în to]i ace[ti ani. Actorii au fostcei care au vegheat ca spectacolele s\ seVanni Cuoghi:Parcul de joac\Însemn\ri ie[ene
Page 3: MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
Page 6 and 7: cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
Page 8 and 9: la aniversara · la aniversara · l
Page 10 and 11: la aniversara · la aniversara · l
Page 12 and 13: -mişcarea literara · mişcarea li
Page 14 and 15: -mişcarea literara · mişcarea li
Page 16 and 17: portret în carbune · portret în-
Page 18 and 19: cronica traducerilor ∙ cronica16D
Page 20 and 21: cronica traducerilor ∙ cronicaVan
Page 22 and 23: mişcarea ideilor · mişcarea id20
Page 24 and 25: mişcarea ideilor · mişcarea idVa
Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
Page 52 and 53: g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\
Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
Page 60 and 61: tinieni. Se pare c\ popu la -]ia ac
Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
Page 64 and 65: Relatarea faptelor mai importante p
Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
Page 72 and 73: cat un rol important în Ia[i. A ve
Page 74 and 75: Alt mijloc de a scoate pe evrei din
Page 76 and 77: Casa mea din S\ulescu 19 era deschi
Page 78 and 79: {i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
Page 80 and 81: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\

seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?