Casa mea din S\ulescu 19 era deschis\ tuturor oamenilor cuvederi um<strong>an</strong>itariste [i democratice [i era locul de întâlnire al intelectualilorevrei din Ia[i. Când a fost nevoie, am g\zduit luni dezile familii întregi [i am g\zduit [i oameni salva]i din lag\re, ceeace era foarte risc<strong>an</strong>t.Când s-a zvonit c\ s-ar putea s\ fie deporta]i [i evreii din Ia[i,casa mea a fost un timp depozitul tuturor lucrurilor de pre] ce leaveau prietenii [i cuno[tin]ele mele, lucruri pe care urma s\ levând ca s\ le pot trimite alimente [i medicamente, deoarece eunu aveam b<strong>an</strong>i ca s\ pot face acest lucru. Când n-a mai fost niciun pericol, [i-au luat singuri lucrurile, eu nici nu le-a[ fi putut cu -noa[te care [i cui apar]in.Am ajutat, din pu]inul meu, familii s\race de evrei [i am a -pe lat [i la alte familii, care contribuiau cu regularitate la aceast\ac]iune. Am fost primul avocat care am introdus ac]iuni de reconstituireaactelor de deces, indicând împrejur\rile reale ale decesului,adic\ pogromul.Am enumerat câteva fapte, din care rezult\ cum a reac]ionatun om modest, care mai era [i o „biat\ femeie”, care pe atunciV<strong>an</strong>ni Cuoghi:Însemn\ri ie[eneO cu totul alt\ poveste...nici nu era socotit\ egal\ în drepturi cu b\rba]ii. Am indicat [icâteva fapte ale altor perso<strong>an</strong>e, cu titlu de exemplu.Am f\cut acest lucru ca un r\spuns la afirma]iunile inexactef\cute de Malaparte în cartea sa „Kaput“, precum [i la unele dinaprecierile pe care le face M. Carp despre atitudinea românilorfa]\ de politica hitlerist\.Noi socotim victimele pogromului ca mor]i în al doilea r\zboimondial, al\turi de sutele de mii de solda]i care au murit [i au r\ -mas pe toate câmpiile, tot din cauza politicii criminale hitleriste.R\zboiul acesta a însemnat pentru poporul român [i, în mod spe -cial pentru Ia[i – care este ora[ul martor al acestui r\zboi –, pier -deri colosale în oameni [i în bunuri materiale.Ia[ul este [i el o victim\ a acestui r\zboi. Este, repet, o nedrep -tate strig\toare la cer, ca un str\in în trecere prin Ia[i, care nucu no[tea [i nici nu a încercat m\car s\ cunoasc\ în vreun fel trecutulsau prezentul ]\rii [i poporului nostru, s\ ne scrie „istoria”.Malaparte, în cartea sa „Kaput“, nu-i preocupat de adev\rsub nici o form\, nici istoric, nici social, nici moral. Îl intereseaz\numai efectul pe care-l poate ob]ine, spre a ului pe cititori, nu maisenza]ionalul. Cel pu]in, asta este atitudinea pe care o are fa]\ deevenimentele de la Ia[i. Caut\ în mod special epi soa de de co[ -mar [i, unde nu sunt, le inventeaz\ în scopul succe sului lite rar.Astfel sunt scenele de jaf în mas\ descrise [i care, dup\ p\ -rerea mea, sunt cele mai perfide arme pe care le-a folosit în ca -lomnierea patriei noastre. Dac\ celelalte afirma]iuni, c\ noi amf\cut pogromul f\r\ [tirea nem]ilor [i c\ acesta era „un obicei alp\mântului” – sunt afirma]iuni care eventual pot fi comb\tute [ipeste secole, deoarece [i atunci se va stabili isto rice[te, deci înmod [tiin]ific, c\ în ]ara noastr\ singurul pogrom a fost cel f\cutde nem]i la 29 iunie 1941!Mai greu ar fi îns\ ca, peste secole, s\ se combat\ afirma ]iu -nea lui Malaparte c\ a fost martorul celor dou\ scene de jaf înmas\, în care s-ar fi jefuit sute, mii de cadavre, în mod sistematic,ordonat, cu voie bun\, cu h\rnicie, ca la clac\ sau la culesul viilorsau recoltei.Aceast\ monstruoas\ minciun\ trebuie[te demascat\ pe loc,acuma cât mai tr\iesc oamenii, cât mai exist\ faptele care s\-lpoat\ pune la zidul minciunii, a[a cum ne ]intuie[te el la zidulinfamiei.Lipsa de experien]\ în ale scrisului [i starea s\ n\t\]ii melenu-mi permit s\ sistematizez eu o lucrare care s\ spulbere minciunilelui Malaparte, re stabilind adev\rul.Ce pot face, este s\ sesizez existen]a acestor ca lomnii orga -nelor competente care, cu mijloacele ce le au la dispozi]ie, s\ re -stabileasc\ adev\rul în con [tiin]a oamenilor [i în fa]a istoriei.Veronica GORGOSIa[i, 26 <strong>aprilie</strong> 1970arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva73
foişorul de ascultat ploaia · foiş74Const<strong>an</strong>tin Rom<strong>an</strong>escuNoi adev\ruri de prisosUneori sunt foarte mândru de profesiamea. Cine poate spune, ca mine, c\ a tr\ -it printre prin]i, regi [i `mp\ra]i, c\ s-a bucuratde prietenia unor inventatori – geniiale absolutului – [i c\ a mâncat la aceea[imas\ cu sfin]i, c\ i-a cunoscut pe Stalin,pe Dumnezeu [i pe Hitler, c\ a auzit confesiunicare l-ar fi `nm\rmurit [i pe Dosto -ievski sau c\ [i-a petrecut <strong>an</strong>ii `n preajmaunor filozofi cu care s\-i desfiin]ezi pe ma -rii gânditori ai acestei lumi?Cine a cunoscut mai concret decât mi -ne absurdul, cu care s-a `ntâlnit zilnic, cinea avut norocul de a fi prietenul unor copiif\r\ „nimeni“, sau f\r\ minte, sau f\r\ no -roc? Cine ar putea `n]elege mai bine decâtmine aventurile – care par acum r\suflate,dar carer\mân eterne ale – cavalerului dela M<strong>an</strong>cha?Aceste pagini par scrise de un megalo -m<strong>an</strong>. ~ns\ eu am dreptul s\ le scriu `n a -cest fel.Am asistat odat\ la na[terea unui gând.Urm\ream un copil sugar, supraveghindu-lzilnic s\ nu r\ceasc\. L-am urm\rit a[a do -u\ sau trei luni. Odat\, brusc, `n ochii al -ba[tri ai copilului, pân\ atunci inexpresivi,vie]uind doar prin mobilitate, am surprinsapari]ia unui gând, o expresie atât de cla -r\, spunând ceva, `ntrebând ceva despremine [i lume, `ncât mi s-a `ntip\rit `n me -morie ca o imagine `ntr-adev\r extraordinar\,ca o minune la care am avut noroculs\ asist.Tot astfel, am „v\zut“ odat\ cum se na[ -te credin]a. Era toamn\. Ni[te c\r\u[i lo -veau cu cruzime doi cai pentru a scoate oc\ru]\ din noroiul unei str\zi `n plin\ construc]ie.Un copil lipsit de orice educa]ie re -ligioas\, f\r\ cea mai mic\ idee de credin -]\, ferit de religie pentru a se `ncadra `n lu -mea atee `n care urma s\ tr\iasc\, asistândla scen\, care era `ntr-adev\r oribil\, a iz -bucnit `n plâns, i-a `njurat pe c\r\u[i, dar –nereu[ind s\ salveze <strong>an</strong>imalele de la crun -ta ciom\geal\, a disp\rut. ~ntr-un târziu, l-audescoperit pe micul ateu `ntr-un col], cufruntea la p\mânt, implorând o for]\ de din -colo, o putere despre care poate auzi se, darpe care o dibuise din instinct, din disperare.Din motive care sunt psih<strong>an</strong>alizabile, amtot amânat, de când s-a petrecut aceast\scen\, de peste treizeci de <strong>an</strong>i, s\ cercetez`n tratatele de teologie teoriile pri -vind ge ne za rug\ciunii.Am `ntârziat ast\zi `ntr-o convorbirecu un coleg, cu care mi-amtr\it studen]ia. Am trecut `n revis -t\ o `ntreag\ genera]ie, prie teni[i cunoscu]i. Am destul de rar a -pe titul unor astfel de taifasuri co -memorative, pen tru c\ reveriile fi -re[ti se convertesc, inevi tabil, `n -tr-o moroc\noas\ lamentare. Mo -roc\noas\ doar pentru c\ nu maidispu nem de energie ca s\ reac -]io n\m mai pregn<strong>an</strong>t.Un bil<strong>an</strong>] sumar al evenimen -te lor prin care a trecut genera]iamea arat\ limpede c\ un sfert dincolegii mei [i-au petrecut ti nere]ea`n temni]\ grea, `n torturi [i teribi -le umiliri. Cei care au sc\pat, au tr\it`ntre 1945 [i 1990 `ntr-un contractf\r\ termen, „fratern“ cu fri -ca, supravie]uind fie prin retrage -re `n insignifi<strong>an</strong>t, fie prin adapt\riduplicitare.V<strong>an</strong>ni Cuoghi:{i ne-am pus `ntrebarea: cum s-ar fi scrisistoria aceleia[i genera]ii `n condi]ii obi[nui -te? Ast\zi, unii supravie]uitori ai pu[c\riilorsunt obosi]i [i continu\ a tr\i `ntr-un uni versaproape cl<strong>an</strong>destin, pecetluit de r\ul carele-a devenit adev\rata familie. Ei par ni[teconvalescen]i care `nc\ nu-[i dau seama c\boala a trecut. Parc\ le lipse[te boala.Cei mai mul]i dintre contempor<strong>an</strong>ii deun „leat“ cu mine, cei care am a[teptat so -sirea americ<strong>an</strong>ilor, ne-am urâ]it, avem fi zio -nomii falsificate, porniri trucate, gânduriduble, avem un `nv\] r\u, produs de o isto -rie rea, avem mers de <strong>an</strong>imal h\ituit sau c\l -c\tur\ de om prea sigur, nesim]itor de al]ii.Ce armat\ de suflete moarte, de muce -nici stor[i de vlag\, de supravie]uitori ai u -nei catastrofe, condamna]i la o etern\ psihologiede amnistia]i, marca]i de duhul cl<strong>an</strong>destinit\]ii,lega]i `ntr-un lot omogen princeea ce le-a lipsit sau prin ceea ce le-a fostdat f\r\ nici un merit altora!Fructul opritÎnsemn\ri ie[ene
- Page 3:
MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
- Page 6 and 7:
cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
- Page 8 and 9:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 10 and 11:
la aniversara · la aniversara · l
- Page 12 and 13:
-mişcarea literara · mişcarea li
- Page 14 and 15:
-mişcarea literara · mişcarea li
- Page 16 and 17:
portret în carbune · portret în-
- Page 18 and 19:
cronica traducerilor ∙ cronica16D
- Page 20 and 21:
cronica traducerilor ∙ cronicaVan
- Page 22 and 23:
mişcarea ideilor · mişcarea id20
- Page 24 and 25:
mişcarea ideilor · mişcarea idVa
- Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
- Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
- Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
- Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
- Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 36 and 37: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 38 and 39: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
- Page 42 and 43: du Croissant, aceast\ pia]\ de jurn
- Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
- Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
- Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
- Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
- Page 52 and 53: g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\
- Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
- Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
- Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
- Page 60 and 61: tinieni. Se pare c\ popu la -]ia ac
- Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
- Page 64 and 65: Relatarea faptelor mai importante p
- Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
- Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
- Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
- Page 72 and 73: cat un rol important în Ia[i. A ve
- Page 74 and 75: Alt mijloc de a scoate pe evrei din
- Page 78 and 79: {i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
- Page 80 and 81: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\