în raspar- -· în raspar- -· în raspar- -fic\ mai mult decât o muta]ie în structurasensibilit\]ii; el reprezint\, a[adar, o con -di ]ie f\r\ precedent, ceea ce, bineîn]eles,mut\ discu]ia asupra formei sociale. Or,du p\ multe voci, societatea de consum nuare o direc]ie (exceptând, evident, vecto -rul consumerismului). Utopi<strong>an</strong>ismul a mu -rit. Spre ce ne îndrept\m? Integrarea înpia ]a de consum nu acoper\ spectrul a[ -tept\rilor. O lume sc\ldat\ în pomenitul„vârtej de relativitate”, acuzând dezorien -tarea, dizolvarea sensului [i pluralizarea,implicit o putere dispersa -t\, cum noteaz\ promptD. Ly on pare s\ confir mediagnos ticul lui Habermas:da, travers\m „criza le gi -ti mit\]ii”. Negre[it, con -tro lul social n-a sl\bit, su -prave gherea (tot mai so -fis ticat\) n-a disp\rut, darnoile forme de domi na ]ie,în pofida subti lit\]ii cres -cânde, acuz\ criza de autoritate.Cul tura consu -mului se limi tea z\ la „aproduce nevoi”, poli ticade di vertisment propag\industrios stiluri de via]\create artificial, principa -lul vinovat fi ind, deocamdat\,tele vizorul. Du p\ Ph.Sam pson, cultura consu -mului nu face nici o discri -minare. Dar s\ nu ui t\m,ea înflo re[te într-un contextca re relativizeaz\ cufrenezie totul, institu]io -nali zând îndo iala. Pân\ [i[tiin]a, observa Lyotard,nu mai este capabil\ s\se legitimeze. Iar depla sa -V<strong>an</strong>ni Cuoghi:rea de la credin]\ la op ]iune (individual\)înce ]o [eaz\ sau înl\tur\ reperele [i favori -zea z\ „imperativul ere tic” (Peter Beyer).Pe bu n\ dreptate, Da vid Lyon conchideac\ Postmodernismul înseamn\ societatede consum. Dezvolta rea cople[itoare amass-media propune un tip nou de civiliza]ie(G. Friedm<strong>an</strong>n) în ca re comunicareade ]i ne un loc de prim pl<strong>an</strong>. Astfel, avemde-a fa ce cu o difuzare ma si v\ [i cu oeteroge ni tate crescând\ a con]i nuturilor [ia publi curilor. Acest bombar da- ment informa]ional hr\ne[te abundent [i literaturaconsacrat\ rolului mass-media,<strong>an</strong>alizând con secin]ele globale (func]ii) [i<strong>an</strong>samblul de influen]e (roluri). De[i mediaa jucat un rol central în dezvol tarea insti tu -]iilor moderne (J. Thompson) iar socialula devenit un spectacol, spiritul critic se ma -nifest\ virulent, acuzând mediocritatea u -niformiz<strong>an</strong>t\ la care conduce masificareasociet\]ii. Cul tura mozaicat\ (A. Moles) aomului postmodern, amplificat\ de difuziu -nea gene ral\ provoac\ „intoxicarea prindi vertisment”. {i, mai grav, sl\be[te – prinintersec]ia flu xului de mesaje – no]iuneade realitate. „Debolismul” pare s\ acceptec\ realitatea (sau hi perrealitatea) devineun feno men discursiv, între]inând o socie -tate con for mist\, vi dat\ de spirit critic.Totu[i, nu putem gândi societatea înabsen]a continuit\]ii (um<strong>an</strong>\, institu ]iona -l\, org<strong>an</strong>izatoric\). Nu putem vorbi de con -tinuitate cultural\ f\r\ a o include în sferalarg\ a continuit\]ii istorice, dup\ cum nuputem reduce societatea c\reia îi apar]inela rolul u nui apendice. A[aprivind lucru ri le, ar fi inte -res<strong>an</strong>t de ur m\ rit raportuldintre postmo dernism, (de -[i recuperator, inclu sivist, ela nun]\ – prin no ua pa ra digm\– „timpul rupturii”) [ipostmodernitate, conse -cin]\ logic\ a evolu]iei ca -pitalismului „av<strong>an</strong>sat”. Da -c\ modernitatea „temati -za se” cunoa[terea, postmo -der nita tea se dist<strong>an</strong>]eaz\de e po ca <strong>an</strong>terioar\ prinpara dig ma co munica ]io na -l\, sfidând fron ti ere le, f\r\a pro pune – deocamdat\ –un mo del ontologic speci -fic. Mai mult, este exclus\chiar Istoria din a ceast\destinalitate, societa tea e -voluând într-un „orizont în -chis”. J. Baudril lard (v. Lesstratégies fata les, 1985)era convins c\ „is toria s-aterminat”. Ne des p\r ]imîns\ [i de „terorismul uto -Caruselpic”, înso]ind declin<strong>an</strong>t mo -dernismul, încrez\tor în c\în for]a Conceptului, apt aa tinge Abso lu tul. Acum cri ticismul dizol -v<strong>an</strong>t e dus pân\ la ultimele consecin]e, im -pu nând plura lis mul [i desacra li zarea în spa-]iul relativismului triumf\tor.Adri<strong>an</strong> Dinu RACHIERU36Însemn\ri ie[ene
V<strong>an</strong>ni Cuoghi:Sfânta Fecioar\ din zdren]e
- Page 3: MitomanieDe câte ori ni se `ntreta
- Page 6 and 7: cutia cu amintiri · cutia cu am4Ci
- Page 8 and 9: la aniversara · la aniversara · l
- Page 10 and 11: la aniversara · la aniversara · l
- Page 12 and 13: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 14 and 15: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 16 and 17: portret în carbune · portret în-
- Page 18 and 19: cronica traducerilor ∙ cronica16D
- Page 20 and 21: cronica traducerilor ∙ cronicaVan
- Page 22 and 23: mişcarea ideilor · mişcarea id20
- Page 24 and 25: mişcarea ideilor · mişcarea idVa
- Page 26 and 27: mişcarea ideilor · mişcarea idca
- Page 28 and 29: cave canem · cave canem · cav26So
- Page 30 and 31: oasca şi barza · broasca şi28Doi
- Page 32 and 33: oasca şi barza · broasca şisu]i
- Page 34 and 35: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 36 and 37: în raspar- -· în raspar- -· în
- Page 40 and 41: Istoria unei afaceri tenebroase:Cim
- Page 42 and 43: du Croissant, aceast\ pia]\ de jurn
- Page 44 and 45: joace în continuare. În 1975, câ
- Page 46 and 47: Italia) [i reflectarea ei simbolic\
- Page 48 and 49: iu birea pentru Christiane Vulpius,
- Page 50 and 51: Vanni Cuoghi:Desigur, arta plastic\
- Page 52 and 53: g\ ]ia limbii literare. Dac\ pân\
- Page 54 and 55: 57. xxx: Situa]ia jude]elor în 188
- Page 56 and 57: Vanni Cuoghi:zicerea lor de la un a
- Page 58 and 59: aci jos, etc. De data aceasta, iron
- Page 60 and 61: tinieni. Se pare c\ popu la -]ia ac
- Page 62 and 63: Un martor ocular alpogromului de la
- Page 64 and 65: Relatarea faptelor mai importante p
- Page 66 and 67: m\r de 41.511 în Ia[i, la care se
- Page 68 and 69: Vanni Cuoghi:Când m-am întors din
- Page 70 and 71: 29 iunie 1941, pe aceast\ por]iune
- Page 72 and 73: cat un rol important în Ia[i. A ve
- Page 74 and 75: Alt mijloc de a scoate pe evrei din
- Page 76 and 77: Casa mea din S\ulescu 19 era deschi
- Page 78 and 79: {i, totu[i, ce armat\ de elit\ am f
- Page 80 and 81: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\