seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

delicatese culturale ∙ delicate42Grete Tartler„Ce leag\ suflete-ntre ele“.Note la poezia lui GoetheGoethe a c\utat pe diferite c\i „ceea ce leag\ suflete-ntre ele”,un limbaj universal al armoniei. Cuvântul nu e decât reu[ita luicea mai cunoscut\; dar, în linia gândirii antice, care al\turi depo ezie pune [i muzica, filozofia, [tiin]ele, iubirea, Goethe s-a exprimatprin multe alte talente. A fost nu doar poliglot, ci [i unna turalist, filozof, artist plastic, muzician, îndr\gostit inspirat:vorbim de talent fiindc\, în viziunea lui Goethe, har trebuie s\ai b\ [i filosoful sau omul de [tiin]\: „Oare-i n\scut doar poetul?Nu mai pu]in filozoful / Orice-adev\r pân’ la urm\-i doar construit[i v\zut” – Geniu [tiin]ific, Xenii). Limbaje diferite, dar a -bordate cu acela[i ]el: „Dac\ vrei s\ faci pasul în infinit / Mergic\tre toate p\r]ile prin finit” (Dumnezeu, suflet [i lume).Declarând foarte serios c\ toate poeziilesale sunt ocazionale, Goethe î[i închi pu ia unlan] de momente unicat legate între ele caîntr-un sistem nervos 1 . Ocazia fiind mereualta, inconfundabil\, drumurile sunt [i ele mereudiferite, str\b\tând atât lumea exteri oa -r\, cât [i cea interioar\, unde lan]ul devineunul al simbolurilor, iar spiritul spar ge rigidi -tatea literei pentru a l\sa drum sensurilornoi. Ocaziile care i-au prilejuit lui Goethescrierea poeziilor sunt legate deo potriv\ depropria lui via]\ [i multiplele do menii carel-au interesat, cât [i cele oferite de ]inta spi -ritual\ menit\ a strânge, a lega în lumin\toate aceste str\danii; sunt fapte de via]\,dar totodat\ [i umbra, urma, eco ul lor; suntgestul [i semnul, dar [i v\lul, o glindirea.Dup\ anii de tinere]e, în care pasiunea[i tensiunea izbucnesc în cântec, od\ [i imn,în care dinamica ideilor [i retorica se revar -s\ ditirambic (Prometeu, Ganymed, C\treCronos surugiul, Pe mare), Goethe impli -cându-se subiectiv [i vehement inclusiv înpolitic\, dup\ ace[ti ani de tinere]e, primulVanni Cuoghi:deceniu de la Weimar (1775-86) e,prin compara]ie, mai degrab\ reflectat.Ocaziile sunt oferite din ceîn ce mai mult de medita]iile asu -pra rostului vie]ii, de viziunile filo -zofice (Hotarele omenescului, Divinul,Cântecul duhurilor pesteape). Nevoia de dor, de lini[te du -ce de la melancolie [i visare, dar [ila hot\râre [i responsabilitate social\(C\l\torie în Harz iarna, Ilmenau...).Iubirea pentru Charlotte von Stein st\ sub semnul echi -l ibrului, de[i clocotind în adâncuri, versurile „c\tre Lida” fiinddeopotriv\ intense, dar [i ]inute în frâu, concentrate ca în focarulunei oglinzi, dar [i dispersate în mister.Poate c\ etapele petrecute de poet în Italia (1786-88 [i1789), cu deschiderile spre poezia antic\ (Elegii romane, Epigramevene]iene) sau didactic\ (Metamorfoza plantelor, Metamorfozaanimalelor), spre epistole [i amestecul liric-epic (etapeavând ecouri ulterioare în Xeniile „polemice” scrise laolalt\ cuSchiller, sau în Xeniile „cumin]i”) pot fi considerate primele os -cil\ri vizibile între realism [i simbolism, între monument [i aventur\,cu întreb\ri asupra leg\turii dintre întâmplare (c\l\toria înUnificarea ItalieiÎnsemn\ri ie[ene