seria a treia, an III, nr. 4, aprilie 2011 - Insemnari Iesene

Un martor ocular alpogromului de la Ia[iVeronica Gorgos, autoarea unor interesantem\rturii despre tra gicele evenimen -te ce au avut loc la Ia[i cu [apte decenii înur m\, a fost numit\, a[a dup\ cum o declar\,acuzator public în procesul din 1945al celor „vinova]i de dezastrul ]\rii”, conformMonitorului Ofi cial din 12 februarie1945, calitate în care i-a re venit efectuareaan chetei pogromului de la Ia[i.În 1929, Veronica Gorgos (n\scut\ Zo -sin) a început studiile ju ridice la Universitateadin Ia[i, iar patru ani mai târziu, în 1933,a de venit membr\ a Baroului din fos ta ca -pital\ a Moldovei. Du p\ 1944 [i pâ n\ lapensie a lucrat în magistratur\. Anii cât aprac ticat avoca tura i-au oferit ocazia s\ cu -noasc\ mai mul]i colegi e vrei, cu unii din -tre ei colaborând îndeaproape, cu al]ii îm -priete nindu-se sau, pur [i simplu, acti vândîmpreun\, ca în cazul lui Albert Schreiber,a c\rui secretar\ a devenit de la începutulanu lui 1938. De familia acestuia se va îngrijidup\ arestarea [i trimi terea în lag\rulde la Tg. Jiu a avocatului.Cel care cite[te memoriile Veronic\iGorgos va remarca, cu si gu ran]\, faptul c\autoarea ofer\ date exacte privind popu -la]ia evreiasc\ a ora[ului [i felul în care afost preg\tit, de c\tre germani, pogromulprintr-o prealabil\ demonstra]ie de for]\[i prin asocierea la crim\ a românilor.Declan[area pogromului a g\sit-o peVeronica Gorgos în casa prietenei sale, To -ni Bartfeld, cu speran]a c\ bombardamen -tele sovieticilor nu o vor afecta. Zilele devi neri 27 [i sâmb\t\ 28 iu nie au fost relativlini[tite, f\r\ bombardamente, în schimbsâm b\t\ seara, pe la orele 21, alarma aanun]at un inevitabil bom bardament, caren-a avut îns\ loc, urmat de focuri izolatede pistol sau arm\ automat\.Însemn\ri ie[eneDuminic\ diminea]a, pe 29 iunie, Ve -ronica Gorgos are pri me le semnale c\ înIa[i se întâmpl\ evenimente dramatice. Dingura unui tân\r, al c\rui patron era legio -nar, afl\ c\ germanii îi vor lichida pe evrei.Hot\rât\ s\-[i ajute prietenii din familiaBart feld, face mai multe drumuri prin o -ra[, prilej cu care afl\ c\ la Chestura de po -li]ie de pe strada Vasile Alecsandri suntin vita]i to]i evreii pentru a primi bilete deliber\ circula]ie. Evreii ajung la Chestur\în grupuri, cu sau f\r\ escort\. De la Palatuladmi nis trativ, pe Strada {tefan cel Mare, [ipân\ la Chestur\, autoarea re lat\rii este legitimat\de [aptesprezece ori de patrulelegermane organizate în patru feluri: pe joscâte 6 solda]i, c\l\ri câte 4 solda]i, pe motocicletecâte 2 solda]i [i pe camioane câ -te 4 sol da]i. În acest timp, osta[ii românie rau pu]ini numeric, nici în forma]iuni [inici în patrulare, probabil în trecere sau cuo misiune oarecare. Trec\torii erau, de ase -menea, pu]ini [i din când în când se au -zeau focuri de arm\.Primele cadavre ale unor evrei îi pro voa -c\ Ve ro ni c\i Gorgos o enorm\ reac]ie despaim\, ce ea ce o face suspect\ nem ]i lor,ale c\ror controale se înte]iser\. În dreptulstr\zii Cuza Vod\, întâl ne[te mai mul te gru -puri de evrei, venind din mai multe direc -]ii, îndreptându-se spre Chestur\, f\ r\ s\fie escor ta]i. Un grup mai mare, cu haine -le în dezordine, unii chiar în pi jama le, eraescortat de patru osta[i români. Pen tru a-lg\si pe unul din mem brii familiei Bartfeld,Lu]\, avocat de profesie, Ve roni ca Gor gosintra în cl\direa Chesturii, pli n\ de lumela acea or\. Nereu[ind s\ ob]i n\ prea mul -te informa]ii de spre cel c\u tat, se îndreap -t\ spre strada Br\tianu, un de se întâlne[tecu un grup de circa 50 de evrei, escorta]ide doi osta[i români, supra veghea]i îndea -proape de germani. În apro pierea cinema -tografului Sidoli vede alte patru cadavre.Ajunge la casele Xenopol, aflate în proprietateaavocatului Carol Di amant, al c\ -rui secretar era Lu]\ Bartfeld. În pia]a Sf.Spiridon întâlne[te 16 mor]i, împ\r]i]i înpatru grupe, supravegheate de osta[i germani.Una din victime tr\ia înc\ [i, recu -noscând-o pe avocat\, îi cere ap\. Cândîn cear c\ un gest de omenie, e lovit\ de unos ta[ german. În aceea[i si tua]ie se g\sise[i profesorul Franche, de la Facultatea deMedici n\, când încercase un gest similar.Veronica Gorgos ne ofer\ o constatarelogic\, diferit\ de re lat\rile f\cute dup\ u -reche: „Nic\ieri în Ia[i nu au fost pe stra d\,la un loc, sute de cadavre”. Totul a fost or -ganizat în a[a fel ca masacrul s\ se execu -te în locuri închise, f\r\ asisten]a localni -ci lor: în curtea Chesturii, unde germanii autras de la ferestrele cl\ dirii [i de pe aco pe -ri[ul unei cl\diri din apropiere; în sala ci -nematografului Sidoli, în spatele Chestu -rii, într-o cas\ ce apar ]i nuse doctorului Pl\ -cin]eanu [i unde se refugiaser\ cei sc\ pa]iarhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva59