Rugăciunea - Ellen G. White

pe Muntele Măslinilor, iar acolo, printre copacii umbroși, petrecea întreaga
noapte în rugăciune. Acela care nu a avut nicio pată de păcat, care a fost o
vistierie a binecuvântărilor, a cărui voce a fost auzită de ucenicii îngroziți
deasupra mării cuprinse de furtună, rostind binecuvântarea cerească în ceasul
al patrulea din noapte, și al cărui cuvânt putea să-i cheme pe morți din
mormintele lor, a fost Același Isus care Se ruga stăruitor cu plânset puternic
și lacrimi. El nu Se ruga pentru Sine, ci pentru aceia pe care a venit să-i
mântuiască. Când S-a rugat în calitate de înlocuitor al omului, căutând să
primească din mâna Tatălui Său rezerve noi de putere și Întorcându-Se de la
rugăciune refăcut și înviorat, El s-a identificat cu suferința omenirii și le-a
dat oamenilor un exemplu cu privire la necesitatea rugăciunii.
Natura Sa n-a fost întinată de nicio pată a păcatului. Totuși, în calitate
de Fiu al omului, El S-a rugat Tatălui, arătând că natura omenească are
nevoie de tot sprijinul divin pe care omul poate să-l obțină, ca să fie întărit
pentru împlinirea datoriei și pregătit pentru încercare. Ca Prinț al Vieții, El a
avut puterea lui Dumnezeu și a biruit pentru poporul Său. Acest Mântuitor,
care S-a rugat pentru aceia care nu simțeau nicio nevoie de rugăciune și a
plâns pentru aceia care nu simțeau că au nevoie de lacrimi, Se află acum
înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu spre a primi și spre a-I
prezenta Tatălui Său cererile Sale pentru aceia pentru care S-a rugat pe
pământ. Exemplul Domnului Hristos ne-a fost dat ca să-I urmăm.
Rugăciunea este o necesitate în lucrarea noastră pentru salvarea sufletelor.
Numai Dumnezeu poate face să crească semințele pe care le semănăm noi. --
Slujitorii evangheliei, 73.
Isus a adresat îndemnuri cu privire la necesitatea rugăciunii -- Isus i-a
îndemnat pe oameni să se roage, subliniind necesitatea rugăciunii, a
pocăinței, a mărturisirii, și a renunțării la păcat. El i-a învățat să fie cinstiți,
răbdători, miloși, poruncindu-le să-i iubească nu numai pe aceia care îi
iubeau, ci și pe aceia care îi urau și îi tratau cu dispreț. Prin acest fapt, Ei le
descoperea caracterul Tatălui, care este îndelung răbdător, milos, plin de har,
17