Rugăciunea - Ellen G. White

Mama trebuie să-și înceapă lucrarea cu mult curaj și energie, bazânduse
continuu pe ajutorul divin în toate eforturile ei. Să nu găsească niciodată
odihnă, până când nu vede o creștere continuă în caracterul copiilor ei și
până când aceștia nu au în viață un țel mai înalt decât doar acela de a căuta
propria plăcere.
Puterea influenței unei mame care se roagă este imposibil de estimat.
Ea Îl recunoaște pe Dumnezeu în toate căile ei. Ea își duce copiii înaintea
tronului harului și îi prezintă înaintea Domnului Isus, implorând
binecuvântarea Sa asupra lor. Influența acelor rugăciuni este „un izvor de
viață” pentru acei copii. Aceste rugăciuni, înălțate cu credință, constituie
sprijinul și puterea mamei creștine. A neglija datoria de a ne ruga împreună
cu copiii noștri înseamnă a pierde una dintre cele mai mari binecuvântări
care se află la îndemâna noastră, unul dintre cele mai mari ajutoare în
mijlocul frământărilor, grijilor și poverilor vieții.
Puterea rugăciunilor mamei nu poate fi estimată. Mama care
îngenunchează lângă fiul și fiica ei în perioada plină de greutăți a copilăriei,
în tinerețe, când sunt atâtea primejdii, nu va cunoaște niciodată, până în ziua
judecății, influența pe care au avut-o rugăciunile sale în viața copiilor ei.
Dacă este legată prin credință de Fiul lui Dumnezeu, mâna duioasă a mamei
îl poate împiedica pe fiu să ajungă sub puterea ispitei, iar pe fiică să își
îngăduie păcatul. Când pasiunea și pofta luptă pentru supremație, puterea
iubirii, a influenței restrictive, serioase și hotărâte a mamei poate echilibra
sufletul șovăielnic, punându-l de partea cea dreaptă. -- Căminul adventist,
265, 266.
Rugăciunile marnelor creștine nu sunt desconsiderate de Tatăl tuturor,
care L-a trimis pe Fiul Său pe pământ spre a răscumpăra un popor care să fie
al Său. El nu-și va întoarce spatele față de cererile voastre, lăsându-vă pe voi
220