Rugăciunea - Ellen G. White

Tați și mame, oricât de presante ar fi treburile voastre, nu uitați să vă
adunați familia în jurul altarului lui Dumnezeu. Cereți paza îngerilor sfinți în
căminul vostru. Amintiți-vă că iubiții voștri copii sunt expuși ispitelor.
În eforturile noastre de a asigura confortul și fericirea oaspeților, nu
trebuie să uităm de obligațiile pe care le avem față de Dumnezeu. Ora de
rugăciune nu trebuie să fie neglijată pentru niciun motiv. Nu vorbiți și nu vă
amuzați până când ajungeți să fiți prea obosiți spre a vă bucura de ora de
rugăciune. A face acest lucru înseamnă a-I oferi lui Dumnezeu o jertfă
schilodită. Seara, devreme, când ne rugăm fără grabă și inteligent, ar trebui
să prezentăm cererile noastre și să înălțăm vocile noastre în laude pline de
fericire și recunoștință la adresa lui Dumnezeu.
Toți cei care îi vizitează pe creștini să înțeleagă faptul că ora de
rugăciune este cea mai prețioasă, cea mai sfântă și cea mai fericită oră din zi.
Aceste ocazii de rugăciune exercită o influență înălțătoare asupra tuturor
celor care participă la ele. Ele aduc o pace și o odihnă binemeritată
sufletului. -- Îndrumarea copilului, 520, 521.
Rugăciunea zilnică se înalță la Dumnezeu ca o mireasmă plăcută --
Viața lui Avraam, prietenul lui Dumnezeu, a fost o viață de rugăciune.
Oriunde își așeza cortul, aproape de el era construit și un altar pe care se
aduceau jertfele de dimineața și de seara. Când își muta cortul, altarul
rămânea. Iar canaanitul nomad, când ajungea la altarul acela, știa cine fusese
acolo. După ce își întindea cortul, repara altarul și se închina Dumnezeului
celui viu.
Tot la fel, căminele creștinilor ar trebui să fie niște lumini în lume. Din
ele, dimineața și seara ar trebui să se înalțe rugăciuni spre Dumnezeu ca o
mireasmă plăcută. Îndurările și binecuvântările Lui vor coborî asupra celor
184