ISTORIA - upload.wikimedia....

BISERICA LATINA SUPT $TEFAN-CEL-MARE 99
post) n Ardeal : Cetatea-de-Balta pe Tarnave i, la Nord-
Ostul provinciei ardelenesti, Ciceul. De aceasta se tineau
riu mai putin de seizeci de sate, si pentru ansele se asezara
calugari si un egumen la Vad, pe Somes, unde Stefan
facù i o inaltä biserica de piatra pe care o avem i pana.
astazi 1.
Pana. atunci In Ardeal nu erau decAt mai mult Vladici
ratacitori, cari strabateau tara hirotonisind preoti i impartind
antimise slavone sau grecesti. Astfel IntAlnim la
1456 pe un Ioan, venit tocmai din Caffa Crimeii, unde,
supt scutul Genovesilor, locuiau tot felul de ileamuri, cu
legile lor deosebite. Cdrmuirea catolica a lui Ioan Hunyady,
care era sprijinit de vestitul calugar loan de Capistrano,
11 prinse trimese la Roma 2. Craiul Mateias incercase a
face randuialä aducAnd in Ardeal pe Grecul unit Macarie,
care stateâ in satul Galati ldnga Bistrita in 1466 3. Vladica
de Vad, hirotonisit la Suceava, ven1 indata dupa. aceasta.
Concurenta Grecului Marcu, care se aseza la Feleac
Cluj si-si Mai acolo o biserica gotica, nu era de temut,
cu toate c,a el ii 'Asti un urmas episcopal, pe fiul preotului
romän in casa caruia stated si care din Danciu se
fäcù Danii14. Episcopii de Vad apar apoi cu numele lor,
cum se .va veded, in vremea lui Petru Rares.
Astfel Stefan-cel-Mare &Muse Moldovei organizarea definitiva
a ierarhiei bisericesti, liberarea de supt controlul
Patriarhiilor räsaritene, in ale caror contributii vedena
cum inträ Domnia i, in sfdrsit, cladiri de arta originala
potrivita, in fiecare oras mai mare al terii si pe fiecare
loc insemnat printr'o intämplare, trista sau glorioasa, In
V. Neamul rombtese in Ardeal fi Tara Ungureased, p. 488 i urm.
2 Sate 6i preoti din Ardeal, pp. 12-3, i$tefan-cei-Mare, Mihai Viteazul
f i Illitropolia Ardealului, in (An. Ac. Romp pe 1904.
lbid.
4 ibid.