ISTORIA - upload.wikimedia....

DECIDEREA INRAIJRIRIL GRECEVI 45
atAtea reparatii, dintre care cea din urmd, pe vremea
Vodd Bibescu, a fost o adevaratfit prefacere in stil comunapusean,
nici mdcar o ideie apropiatd de ce a fost zidirealui
Nicodim ; doar proportiile sä fi ramas intru calva aced
leasi. De alminterea, inca din 1542, cand Rada Paisie
zidl din non, in forma, apropiatä de cea moldoveneascd, pria
care se deosebesc zidirile muntene din aceastä epoca, ea nu
mai aveà nimic care sä poatd.aminti constructia primitiva. Felonul
ce se aratlt nu e, de sigur, acela care ar fi avut duai
minunat de a ferl pe sfant de atingerea flacdrilor atunci
and Craiul din Buda i-ar fi cerut aceasta, si pot fi indoieli
si cu privire la grosolana cruce de plumb cu numele Ivläntuitorului
si al celor patru .evanghelisti, despre care se spune
ca Nicodim ar fi purtat-o la ga't pe vremea cAnd erà de
juns sd atingh cinevd piciorul lui pentru ca din mort de
foame sd, se trezeascd intremat si sätul.
La 1385, supt Dan-Vodd, Tismana era gata, si i se ddded
col d'intdiu privilegia, atre fa intdrit, peste cevà mai palia
dock doi ani de zile, de chtre noul Domn al riera-Roma..
nesti, Mircea 1, care l'Amase ocrotitorul mändstirii, dându-i
Ja 1406, când merse in Banat sä se intälneascd. cu Craiul
Sigismund, privilegia de imunitate pentru pescuit i intrebuintarea
izlazului2. Dan recunoaste ca intAiu ctitor, nu pe
Vlaicu, ci pe tatäl säu, Rada, care, In zilele Domniei sale
ncsigure si, oricum, tulburate, nu putuse isprdvi,
inainte de vreme viata, marea si f'rumoasa clddiref
l'ara päreche Incà in tenle noastre. Dela ctitorii sd.i acestiar
Tismana avek ca si Voclita, sate, livezile de nuci ale D5.bacestilor,
rudele Doamnei Clara, cele 400 de (cable) dintr'un
in treg judet de munte, disparut pe urmd, al Jalesului, grdu
ce era sa se trimeatd de-a dreptul egumenului, färä sd. mai
Hasdeu, Arch. ist., III, pp. 492-3.
2 Venelin, Documente romäno-butgare (ruseste), 4840, pp. 22-3; tra-,
ducere romitneasca in Arch. ist., I I, p. 98; cf. tefulescu, pp. 85 si urm.