ISTORIA - upload.wikimedia....

206 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
la nunta Cu Wisznowiecki o Regina 7. Dar sinoclul comun
cu episcopii moldoveni i seminariul catolic care s'ar fi fdgdduit
lui Querini nu inftitiseazä de sigur elemente serioase
In politica religioasd a celui dintre Movilesti 2.
Titlul pe care dd Querini, intr'o scrisoare cätre Zamoyski
3 la 1603,. de episcop al Moldovei si Terii-Romänesti
episcopus utrius que Valachiae, n'av'eà niciun rost real.
De alminterea catolicismul erd servit cum nu se poate
mai slab : pe lAngä Querini, erau doar preoti sfintiti
prin Ardeal, ereticiD, preoti insurati i coplesiti de toate
viciile, preoti cari abia stiau in numele dril legi vorbese
4. Demnitatea de episcop se cdpatà prin alegerea de
preoti si de orasele catolice : Bacdu, Roman, Cotnari, Trotus,
Suceava, Ilârlàu, Neamt, Baia si Iasi, dar se ziceà de
obiceiu cà Domnul numeste, pdnd vine rdndul sä. intdreascd
Sf. Scaun 5.
Astfel, dupd ce Querini murl, färd sh fi fácut o adeväratUt
ispravd, dusmdnit cum erò. de Poloni, cari4 invinuiau
cd s'a pus sd sape dupä comori supt turnurile cetatii Sucevei2,
nu se gäsi pentru a-i lud locul, cu totul M'A insemndtate,
decdt fostul vicarhi Arsengo, numit de Papá la
17 Septembre 1607, dupd moartea lui Ieremia si a fratelui
sdu, Simion, care-i urmase 7. Pentru mostenirea lui Arsengo
se cldda, incepAnd din Iunie 1610, o lupa inviersunatti
intre vicariul mortului episcop, Valerian Lubieniecki, Polon
guraliv i rdzboinic, care purtase armele i l'acuse isprdvi sdngeroase
In Ardeal pentru ca sd urmeze in Moldova cu afa-
lbid. Nunta acesteia se l'Ami la Suceava §i de sigur dupit ritul ortodox;
Hurmuzaki, Supl., 112, p. 259, no. cxxvni.
2 Hurmuzaki, III, /. c.
3 lbid., Supl. 112, pp. 282-3, no. caer..
4 ibid.
6 Studii ;i doc., I-II, pp. 418-21.
Columna lui Traian, I. c., p. 319 i urm.
Eubel, in Rbmische Quartalschrift, 1898 (XII).