ISTORIA - upload.wikimedia....

408 ISTORIA BISEEItYIJ ROMINEM
lasa descrieri de cdlatorie interesante, In lipsade alt folos
Bandini, Petru ParceVich, cel d'Intaiu supt Vasile Lupu
inok iar celalt, la 46731 arhiepiscop de Marcianopol, supt
'.5tefan Petriceicu, care serie si la Genova dupa ajutor lmpotriva
Turcilor si se Indreapta catre Papa, ceránd sä se.
fac,á din non bisericile catolice daramate 2. Pe aceiasi vreme.
Matei Basarab cereá, la 1650, sa se d'ea un bun pa.s.tor bisericii
Baratilor din Targovistea sa, i i se trimeteá, In Februar
al anului urmator, Conventu.alul fbnaventura de
Campofranco; Papa numia totodatä., du.pa staraintile acestui
Domn, care aveà multe legaturi ascunse cu crestiniii din
Balcani, pe. Francisc Soimirovich, alt Franciscan, la episcopia
de Prizren si expediá. la Curtea munteanil ca plenipotentiar
al sau pe archiepiscopul de Soda, din acelasi Ordin a. Arbiepiscopului
i se datori Intoarcerea catoliciJor. din Cámpu-
Ilung, trecuti la luteranism Inca de tnult, la legea lor cea
weche 4.
Multi Domni, din interes palitic, se arata prielnici a$à
de mult, lnat fac i profesii de credinta In aellS catolic.
pribegia sa, Gheorghe S,tefan declara ca a recunoscut adeva.rul
dogmei romane si, lnainte de aceasta aparenta scbimbare
de lege, ciudatul aventurier Mihnea, care-si ziceà Mihaiu-
Voda i rama la gloria Viteaztflui cu. acest nume, avenid nevoie
de sprijin Imparatesc si de adapost In partile apusene,
daca vitejia nu 1-ar duce la bun capat, tritnese In 1658, toamna,
pe un calugar franciscan, (confidentul ski, Grigore din
Chiprovaci, pentru ca sa arate ce veneratie deasebita
treaza el Scaunului Apostolic". Qn acest prilej i Mitropo-
Cf. Stadii î doc., I-II, pp. unde izvoarele, V. insil, in
deosebi, Pejaesevich, Peter, Fr. von Parchevich in cArabiv far tuder-.
reichische Geschichte», LIX (1880), p., 337 i ur
2 28 Mart 1673; Ardeleanu, o. o., I, pp. 134-2; of,Stutiii fi docs,
PP. 150-1.
Studii gi doc., pp, 425-6, No, xiv.
4 Mag. ist., Y, p. 61.
5 Studii fi doc., MI, pP. 4264,