ISTORIA - upload.wikimedia....

8 ISTORIA BISERICII ROMANEgI
semnatate si se lash dese ori la o parte le exercitau atunci
preoti mai bhtrani si singurated, chlughri vestiti pentru
evlavia lor. Ìn acest timp, de alminterea, episcopii al
chror nume e nou cei vechi ziceau piscup i, slavoneste,
Viádicá, (stdpâmn , se alegeau, cum se stie, de cethtenii
unui oras, de poporhnii unei biserici, si ei puteau fi
ridicati oricând din randurile mirenilor, farä a fi sfintiti
mhcar in forme canonice reale.
Astfel de phstori sufletesti au fost, neaphrat, din cele mai
dephrtate timpuri, In orasele vecine cu noi, care s'au mai
phstrat dupi retragerea dreghtorilor si a legiunilor din Dacia,
adech in orasele dela Mare si in cele dela DunAre, ceia ce
inseamna de pe malul drept al acestei ape. Ei nu par sh
fi. existat lash la venirea in partite noastre a Gotilor, cari
erau inch, in clipa phgâni, de si episcopul Teofil
al (Gotilon iea parte la sinodul ecumenic din 325. Gotii
aveau insh in mijlocul lor un mare numdr de robi luati
In cursul expeditiilor peidalnice pe care le fdceau pe Mare
in Asia Mich, provincie crestinh, clasich. Dintre acestia s'a
ridicat Ulfila, care a dat barbarilor crestinismul arian,
eretic fath de hothrarile sinoadelor chemate, patronate
presidate de Imphrati. Pentru ai säi Ulfila, care a tradus
Biblia In limba goticä si a intemeiat astfel literatura germanA,
e un om mare. Pentru noi si alchtuirile noastre
bisericesti el are insà numai insemnAtatea ch a strdmatat
la arianism pe cea mai mare parte din crestinii, Mr& deosebire
de natie, cari locuiau in *tile dunArene. Pe urma
lui ghsim In marea cetate a Durostorului, Drástorul scriitorilor
nostri mai vechi si Silistra de asthzi, un episcop
arian, de origine latinà lash, cum 11 arath numele, pe
Auxentius el a scris i viata lui Ulfila care, 1-a invAtat
i-a dat i darul episcopal 1.
Arianismul dunArean si balcanic, sprijinit pe puterea Go-
Auxentii Dorostorensis epistula de fide, vita et obitu Wuiftlae,
de Friedrich Bauffnrann (tesa; Strassburg, 1899).