ISTORIA - upload.wikimedia....

CELE D'INTAIU ORANDUIELI BISERICEVII 7
popa, presbyter) fac slujbd. Serviciul divin, slujba dumnezeiasch
nu era inch destul de bine asezatd in cele d'intdiu
timpuri ca sa se fi putut transmite din ele numiri latine
, serbätoarea e insd din comoara latina a limbii, care a
dat nume si pentru soroacele postului : cet§legi, cärnelegi,
läsat de sec, miezipäresimi si päresimi ; este discutie in
privinta originii cuväntului Cräciun, pe care unii mai noi
cana, a-1 derivà din greceste chiar 1, dar nu poate fi niciuna
Cu privire la originalul latin al cuvântului Pqti ,si al cuvantului
Rusalii; serbdtoarea din fiecare säptdmänd, Dumineca,
e (dominica). Botezul ca si cuminedi tura, douä
din numele tainelor crestine, sänt iaräsi venite din latineste a.
II.
Cele d'intaiu orAnduieli bisericesti in *Ole noastre.
%id la Constantin-cel-Mare, care, printr'un sir de mdsuri,
luate cu un deosebit simt politic, ajunse a da Imperiumi
o forma religioasä crestinä, nu puteä fi vorba la
Dunare, unde implantarea crestinismului erà mai noul, de
asezarea unei ierarhii a legii care luptà cu toatd puterea
hotdrátoare a oficialitätii. Crestinism fard episcopi canonici
a fost cu putintd aici si peste o mie de ani dela aceste
timpuri intunecoase, ca atät mai mult atuncea : religie
prinsd dela o bucatd de vreme in forme stricte si sfinte,
imutabile si eterne, el a putut trdi, in anume locuri si imprejurdri,
pänd foarte tärziu si fdrd ele. Darul hirotoniei,
cpunerii minilorD asupra preotilor si darul sfintirii Measurilor
sfinte sarcina cercetäsii lor are mai putind in-
1 Densu§ianu, Histoire de la langue roumaine, I. pp. 254-2; Conv.
lit., 4903, p. 640; Iorga, Geschichte des rumiinischen Volkes, I, p. 222.
2 V. G. Chitu, in Columna ha Traian, 4882, pp. 425 §i urm., 607
tii urm.