ISTORIA - upload.wikimedia....

336 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
Intämpldtor al limbii, menitd sá slujeascd, de o potrivd CU
poporul lnsusi, rosturi strdine, ci la frumuseta dulce si
duioasd a acestei limbi lnsesi, iatd cd-1 iea condeiul lnainte
cd scrie aceste cuvinte, vrednice de o vesnicä amintire, fiind
Intala formulare a nevoii si conditiilor unei singure limbi
literare românesti eAcTasta Incä vá rugrimu, sa luati aminte
ed. Rumanii nu grdescu In toate tdrdle lntr'un chip, inch,
neci intr'o tara toti intr'un chipti ; pentr' aceaia cu nevoe
poate sä scrie cinevä sá inteleaga toti, gritindti untl
unii Intr'unil claptí, altii Intealttl cbiph : au vesmtint, au
vase, au altele multe nu le numescu Inteun chiptí. Bine
stimu cá cuvintele trebue sd fie ca banii, cä banii aceia
skit buni carii imblà In toate tärdle, asia i cuvintele,
acealea sdntü bune, carele le Intelegh toti. Noi, dereptù
aceaia, ne-annt silit, de, In &at am putut, sa izvodim asia
cum sä Inteleagâ. toti ; iarä, sd nu vortí lnteleage to Li, nu-i
de vina noasträ, ce-i de vina celuia ce-au eisfirat Rumdnii
prilntr'alte tdri, de s,'au mestecat cuvintele cu alte limbi, de
nu grdescu toti intr'unu chiptí» (Nota Testament din 1648),
Pentru lucrdrile sale, Mitropolitul ardelean a gdsit ajutAtori,
nu lutre ai srii, ale cdror cunostinte de carte scilzuserd
asà hick nu se mai puteau allá oameni Invdtati ca acei
cari dilduseril la 1582 Palia, ci intre chlugdrii din Tara-
Romäneascrt, pe cari se vede ch nu-i sperià prea mult erezia,
bine rtispldtitoare, a VIddicrti din Balgrad. Talmaicitorul Psaltirii
din 1651 dupd «limba jidovasch»insâsi, caci, zice Simion
.5tefan, tapa totu-i mai curatà si mai limpede In izvortl deal
In phrae, di, de ce sä departrt apa de izvoru, totu-i mai lnmestecatâ
si mai turbure , nu e numit. Cat priveste Nour
Testament, crici nu e o Evanghelie potrivitti pentru slujba,
ci o carte de cetit ca intàiu traducdtor al lui se 1nseamnä
Silivestru, etahigraful» muntean, fostul egumen
dela Govora, care a fAcut deci ca si Meletie Macedoneanul,.
lnaintasul sdu, qed.nd, fdrd sfiald si phrere de rdu, hotarul
politic ca si cel religios. Fiind dela un credincios al