ISTORIA - upload.wikimedia....

184 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
Leviticul, Numerele, Cartea Regilor i ceva din prooroci ;
iar dota foi din Levitic se aflä in *tarea Bibliotecii din
Belgrad 1 Se anuntau si alte lucrdri romanesti, dar tiparul
ardelean nu mai M{111 de acum inainte deck doar cärti
slavone a cAror vanzare era sigurd 2.
Intreaga miscare de tipdrire a artilor sfinte si a unor
cdrti de bisericd In româneste, care imbogatise i rdspAndise
asa de mult literatura noastrd incepb.toare, n'a produs ala
urmare religioasd decat trecerea la calvinism a evarmeghiei»
lnidorii si a oraselor bAndtene de supt stdpanirea Báthorestilor,
Lugojul i Caransebesul. Ceilalti Romani din Ardeal
pärtile unguresti rdmaserd credinciosi ai legii celei vechi.
Când Eftimie, care avea, dupd intoarcerea sa din Moldova,
pe temeiul unei oranduiri acräiestip ce s'a pierdut, Ti1111turile
Turzii, Clujului, deci ale Nord-Vestului ardelenesc
precum si cele unguresti ale Dobocei i Solnocului d'innAuntru,
in acomitatele exterioarel, murl, i se cada, pe
la 15793, ca urmas, de cdtre Carmuire, Vlädica Spiridon.
La 1585 principele Sigismund recunostea pe acesta
lncredinta inch Solnocul-de-mijloc, Crasna i Maramuräsul,
ca unui superintendent calvinesc 4. Dar earhimitropolitv,
ocrotit de-a dreptul de un Guvern, pe care din ce in ce
mai mult Iezuitii andrului principe 11 conduceau In sens
anti-calvin, l'Amase Ghenadie.
Locul acestuia fù luat in 1585 de egumenul Prislopului,
loan s,. la 20 Mart, intors dela hirotonie in August
din care Mihai Viteazul er5. sä facd, inainte chiar de cucerirea
Ardealului, un adevdrat Mitropolit, stand in Capitala
terii.
Mangra, Cercetdri literare-istorice, Bucuresti, Carol G61:11, 1896,
pp. 13-4; Hasdeu, Cuy, den bit' freí ni, I, p. 6 s't urm.
2 Bianu i Hodos, Bibl. Rom., I, pp. 99-400; 1st. lit, rel., p. 95.
V. i Cipariu, Archivu, p. 302.
4 Bunea, Vechile episcopii, pp. 57-8, nota 1; cf. pp. 73-5 nota ;
rarchia, pp. 46-8.
5 Bunea, Vechile episcopii, pp. 60-1, nota ; Hurmuzaki, XI, p. 830.