ISTORIA - upload.wikimedia....

370 ISTORIA BISERICII ROMINEgI
de cea mai grosoland formd a prigonirii, chi Saya murià,
In temnitA la Vinti, pe mosia fratelui sdu, ori liber, dar
fArd putintä de a päräsi tara.
Si In Iulie 4681 unii 11 linean de VIddica 1. In ultimele
lui zile el ar fi fost cuprins In diploma de baron data de
Imphratul fratelui sdu, Gheorghe, la 7 Iunie 4083, (lar nu mai
trdi pänd In Septembre, cAnd acesta fù fdcut si comite 2
Aceste diplome, citate numai de istoricul s'Ad) Raid, n'ar
fi false, cu toate cd, pentru Serban-Vodd, Gheorghe erá. Incá.
in 1688 numai adumnealui Gheorghie Brancovicip3 si la 4689
i se zicea la Viena : eacel indivich, etc. 4. El fa 1ndatd arestat
si stdtù doultzeci si doi de ani inchis.
Astfel prin cazul VIddiclii Saya, care se poate pune, in
ce ne priveste, aráturi cu acela al Patriarhului Nicon, Biserica
romaneasch din Ardeal ajungeà sd-si strangd si mai
mult legáturile cu cea din Thrgoviste, si, once ar fi fdgdduit
trechtorul episcop Iosif, care dispare In 4682 incd 2,
se dAdeà prilej de afirmare si de recunoastere, chiar din
partea principelui ardelean si a nobilimii acestei ten, a dreptului
de existentd pe care-1 aved ortodoxia romAneascd acolo
si a dreptului de control pe care, de aici, 11 putea reclamà
Biserica romäneasch a Principatului muatean.
In adevär, cand Iosif inchise ochii, urmasul sdu, Ioasaf,
un fost episcop de Lacedemona, trecut dela noi in Ardeal,
fù numit in adevär In Ardeal, In dieta ce se adund In Fdgdras
si nu in 13d1grad chiar , dar, pe urrnd, el trebul
sä treacd muntii pentru a fi ales din nou de cdtre un sobo r
muntean.
uti cum plena authoritate elaborabirnus et contra quosvis illegitimos impetitores,
tam in religione, quam in libero exercitio ac cerimoniis iisdem
patrocinabimur.»
Studii i doc., XIII, p. 400.
2 Ciparia, Archivu,f p. 653. D. Radonici crede cl diplomele sint autentice.
Gen. Cant., p. 235 i urm.
4 Mangra, p. 22.
5 Sate §i preoli, p. 81.