ISTORIA - upload.wikimedia....

:302 ISTORIA RISERICII ROMANESTI
de doud ori. La BOlgrad, in manOstire sau (in alt loo potrivit)
trebuia IA se int...meieze scoalà pentru Romani, cu
trei dascOli i ca limbi de predare : latineste, romaneste
si chiar greceste, precum in Rusia polond
spudeii, primiau si ei invAtOtura in trei limbi : greeeste,
latineste si, in al treilea rand, i slavoneste. La tipar trebuiau
sä se dea trei chrti : rugiciunile de dimineatil si de
seard, canarile din Psahni i Catehismul 1
Despre cele cloud din urmO se spune cà erau acum
traduse la moartea lui Ghenadie. TOlmäcirea lor se datoreste
aceluiasi om, FagirOseanului boier Stefan, eare-si
.zicea, (Wpä datina nobililor : Fogarasi, si ajunsese pred icator
In Lugoj si Caransebes, orase In cea mai mare parte romanesti,
care-si ptistraserd cultul calvin din vremile lui
Moise Pestisel si Stefan Herce. Cantarile lui Stefan Fogarasi
eran intrebuintate in cele clouä centre ale Romanilor
din Banat, dar ele n'avurd, parte de tipar ; le cunoastem
astäzi numai dupti copia cu litere latine pe care a facut-o
ceva mai tärziu Joan Viski, predicatorul calvin din Santa-
Maria Hategului (Boldogfalva) 2. Catehismul lui Alstedius,
profesorul la scoala calvind din Alba-Iulia, in traducerea
lui Fogarasi, nu fiz mai norocos: el nu vazii lumina tiparului
cleat In 1648, chid se gisl pentru ca sä poarte cheltuiala
un nobil roman ungurit, Acatiu Baresai, care ajunse
vi print al Ardealului 3 !net, putin timp innainte de moartea
lui Ghenadie, care zOcea de grea boald, si de asezarea altui
VlaclicA, mai sigur in simpatiile lui pentru calvinism, Geley
pe popa Dobre, i, furisandu-1 de mini episcopului
ocrotitorului sdu, 11 asezd. In satul Prisac de lang6 BOlgrad
unde-1 sill a lucrà In doukeci de zile 5-25 Iulie un al t
catechism calvinesc, care fa rdspandit apoi, de Carmuire,
Dupi Augustin Otv5s, Geleji Katona István élete és levele= Viata
scrisorile lui $teran Katona Geleji, in fJj Magyar Muzeum, I, p. 203
urm., Bunea, Vechile Episcopii, p. 86 i urm.
2 Silasi, in Transilvania pe 1875, n-le 42-4.
Bibliografia ronzgnii, I, p. 160 §i urm.