ISTORIA - upload.wikimedia....

318 ISTORTA FIISERICII ROMANE$T1
CAP. IX.
Tipariturile romdne0i dela Ia0.
Daca aceasta era politica religioasa a lui Vasile-Vodil,
care in toate tintia spre ma.rire, fail a tinea In seama de
ajuns temelia reala a situatiei sale, Biserica Moldovei, care
insemnà kite° privinta asa de putin pentru acest facator si
izgonitor de Patriarhi, pentru acest prezident de Sinod si
patron al intregii vieti crestine din Rdsärit un preot, econoni
al Mitropoliei din Pogoniana, Partenie Chrysokentitos,
care copià la 1632 Canoanele lui Mateiu Vlastaris, traduse
In greceste de Kunalis Kritopulos, dateaza dupä Patriarhii
Constantinopolei si dupä Domnii din alahobogdania»i, se
Indreptá in alth directie. Varlaam, un harnic traducator Inca
din zilele odilinei sale dela Seca, intrebuinta tipografia, ce
pornise cu un decret sinodal grecesc, pentru scopurile Iiresti
ale neamului sau.
Pe vremea aceia, and limba poporului patrundea in pisanii
de biserici, in epitafe domnesti (ca al lui Radu Mihnea),
In zapise, si cand ea strabateà chiar, supt Simion Movila,
ori si supt Radu Serban, supt Radu Mihnea, in amandoua
tenle (In Moldova dela Stefan Torna), in documente de
Intarire si judecata pentru primanturi, fara a mai pomeni
de tratate, ea al lui Radu Cu Brasovenii, era o suma de
manuscripte romänesti care asteptau tiparul. Nu vechi talmäciri
maramurasene de pe vremurile de barbarie a unei
limbi incepatoare, ci bune traducen i noua, pentru care dadusera.
Indemn tipariturile lui Coresi. Pana si compuneri
originale, euvantari la morti se incercau in româneste, si
avem pe aceia care a fost tinuta inaintea sicriului Sofroniei
Ciogolea la 1639, intr'o limbh bunä, de dascalul
1 An. Ac. Rom., XX, p. 214 §i unn.