ISTORIA - upload.wikimedia....

CATOLICISMUL DIN MOLDOTA SUPT ALEXANDRIJ-CEL-BUN 63
trat, si ele aratä In Grigorie, care era de nastere Bulgar
Invätase la scoala vestitului patriarh de rárnova, Eftimie,
un cunoschtor bun al stilului clasic in omiletich si un
retor dibaciu. Pe vremea aceia, Tamblac, mai bucuros de
Moldova esArbeasch, decat de apäsätoarea atmosferä ele-.
nizanta din Constantinopol, îi zicea. numai : deromonah al
Bisericii moldovenesti). Poate cä recomandatiile lui Alexandru-Vodä
vor fi atras luarea-aminte a stäpanitorului
lituan asupra invktatului cdlugär, i Mitropolitul moldovenesc,
urmas al lui Josif, se va fi aflat intre acei episoopi
cari slintira pe Grigorie ca pe un conducätor al Biserica
rusesti din principatul lui Vitold. Cu greu ar fi gäsit
el oameni mai bucurosi sä-1 ajute decat pe Moldoveni, in
mijlocul cdrora petrecuse atata vreme , spre folosul lor
cultural si religios 1.
Hirotonisirea Mitropolitului de Chiev era un päcat fatä
de ierarhul constantinopolitan ; ingäduirea politicei de sprijinire
a catolicismului, la care se invoise Alexandru-Vodh,
era o alta gresealä, nu mai pu in grea. Se addugi si o a
treia pentru ca sä apee si mai mult pe urmasul lui Iosif,
pe al doilea Mitropolit, färil nume, al Bisericii moldovenesti
organizate. La 27 Decembre 1414, regele-impärat Sigismund,cu
care Alexandru träia, In bune legäturi de prietesug,
ca unul ce nu stià tratatul de impärtire a Moldovei,
pe care, in 1412, puternicul vecin 11 incheiase cu Vladislav
al Poloniei, alt prieten si mai bun, intra in orasul sviterian
Constanta, cu un strälucit alaiu, pentru a deschide acolo sinodul
care trebuia sä inchidä l'hila, de mult deschisd, a
shismei Apusului, impärtit intre Papa din Roma si Papa
din Avignon. In Constanta venira, pe langä atätia prelati
unguri, i Trimesi ai mai multor orase, intre care si cele
Cf. Melhisedec, in Att. Ae. Rotn., VI, p. 4 i urm., sau Rey. p.
ist., arch. fi fil., III, p. 1 si urm. ; apoi i in anul VIII din Biserica ortodoxa
romdnd.