ISTORIA - upload.wikimedia....

350 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
acolo ; In apropierea Lipovei Rák6czy4 däruise i catevi
mosii, care fusesera in atarnarea cetätii1; mai scoteá venituri,
pe MO acelea culese dela eoarecare biserici [ale
.Sarbilor] i Romanilor, ce sant risipite prin Ardealp, dela
o moara langl Radna, pe Mar* 2 Cand lnsä, dupä moartea
luí Sigismund Rakeiczy, Turcii intrarä din nou in Lipova,
Vlädicia lui Saya trebul sä aibd, neapdrat, un sfarsit, si
preotii bänäteni se sfintirà pe la schituri cu privire la
viata mänästireascä prin acele pärti n'avem hash nicio
stire sau prin vecini. Numai In Novembre 1013, dup5. o
,scurth fazà de stäpanire imperialä, Bethlen Ga.bor, cu ajutoare
turcesti, puteà sä-si adauge la Ardealul säu Lipova
Inäul, care-1 apärau spre Apus. Incä la 1658 Tinutul a
fost apoi ardelenesc, avandu-si centrul in Inäu, in (Boros-
IntiuD. Dela o vreme insä, rämaind al Turcilor, multe familii
din aceste párti trecurh In Ardeal, unde
Inca de pe vremea lui Mihai Viteazul unul dintre Voevozii
sarbo-romani din Tinutul murásan, Rat Mihail, fdcuse biserica
din Tius 3.
E deci cu neputintä sä se primeascä cei trei episcopi
bänäteni din neamul sdu pe cari-i 1nirä Gheorghe
: Mateiu-Moise, Longhin (!) si Saya. Cellalt Saya, in
mirenie Simion, a petrecut catva timp, Impreunä cu un
unchiu al shu, in mänästirea Comana, a lui Radu erball.
Apoi se intoarse acasá, tocmai in vremea cand
Lipova se alipiau la Ardeal. Ar fi dus viata obisnuitä a
preotilor din aceste locuri de margine, si despre el s'ar fi
spus cä e aziva poph, noaptea hotD, din partea Turcilor
pe cari astfel de clerici räzboinici Ii tulburau necontenit.
Toate sant insä zvonuri tarzii, pe care nu se poate pune
mult temeiu, iar cA Gheorghe Brancovici avea o imaginatie
fdrA päreche, nu mai trebuie sii se dovedeasca. De fapt,
aimic sigur nu se stie despre nobilul sarb Saya Brancovici
Dobrescu, Fragmente, pp. 15-7.
2 ibid.
8 Cf. Bunea, Vechile episcopii, p. 446 cu Studii §i doc., XIII, pp. 191-3.