ISTORIA - upload.wikimedia....

CELE D'INTMU ORANDMELI BISERICE$T1 11
pe care II dusera cu ei In peninsula balcanica, unde &ira
un si mai puternic substrat crestin. Astfel si dincolo de
hotarele stdpanirii de fapt a Bizantului, aceiasi religie, reprezintata
de episcopii dunareni, unjà pe locuitorii deosebitelor
teri. A cesti episcopi pastrau, de alminterea, rostui
lor de carmuitori In orase, si, In veacul al VII-lea, cand, supt
Imparatul Mauriciu, Romani din Constantinopol si barbari
dela Dunare erau In vesnica lupa, episcopul de Novae
avù aceiasi situatie ca oclinioara Sf. Severin sau episcopii
sarbi in vremea navalirilor hunice 1.
O schimbare a conditiilor religioase In partile locuite de
Români se petrece numai atunci cand Bulgarii uralo-altaici,
veniti, spre sfarsitul veacului al VII-lea, prin Scitia Mica In
mijlocul Slavilor mesici, trec la crestinism, In forma latina
India, apoi in cea fireasca rasdriteana, supt Tarul Boris,
botezat acum Mihail, la sfarsitul veacului al IX-lea.
Biserica ceà noua a Bulgariei crestine prin vointa stapanitorului
ei, n'aveà o organizatie deplina ; un episcop stAtea
pe lang6. Tar, care incepea sä aiba ambitii mai inalte,
Despre fiintarea episcopiilor dundrene sau despre cei cari
ar fi ocupat Scaunul lor de pastorie, n'avern nicio Vire. in
ce priveste pe Romani, cari se pot privi acuma ca un popor
Cu totul format, ei pastrau si mai departe legaturile lor
bisericesti Cu malul drept al Dunarii. Dela un timp, Biserica
bulgareaseà si-a avut carturarii si caligrafii ei, cari imitau,
dupa putinta, stralucita viata culturald a Bizantului grecesc,
In slova cea nouä, zisa cirilica, Incepa a se serie prin aceste
Tinuturi care pana atunci stätusera In d'ara de hotarele
civilizatiei bisericesti, ce era pe atunci si civilizatia de
cap etenie.
Totusi, ,si in zilele mai luminate ale Tarului Simion, care
cauta si nadajduià sa ajunga imparat In Constantinopol,
Biserica Bulgariei erá inscisi prea slaba In ceia ce privestec
1 Teofilact, ed. Bonn, pp. 273-5 §i Teofan, pp. 423-5.