ISTORIA - upload.wikimedia....

396 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
a doua oard. Sfintl si pe Constantin-Vodd. Cantemir, biet
om bätrAn care nu pred intelegeà mult din. chrti i nici
n'aved aplecare sä cheltuiascä pentru ele, chiar dad ar
rost ca pärintele Vhddica puie si pe ddnsul ca si pe
Duca in raudal celor mai mari Imphrati binefdd.tori ai
Bisericii. In '1686, lasusi regele polon Sobieski, cu care erd inteleasd
towth partida Costinestilor Miron Costin, marele
cronicar i autorul de versuri, de poeme despre Moldova,
in limba -polond, Isi crested copiii la Iezuitii din lasi 1, iar
Grigore Hdbdsescu Hatinanul, In. numele lui si al altor boieri,
fäced, la 30 Mart -1673, o profesie de credintA curia catodeclardnd
cä asteaptd tot binele CrestindVatii dela Papa 2
intrd In tara si tina catevd. zile Iasul, din care fugise
Vocid Cantemir. Marele lui plan de a Ostra. Moldova, izgonind
pe Tatari, se zddärnici insa prin neizbdnda expeditiei
fäcute de ddnsul in Bugeac ; Polonii trebuird sd iasd
din Moldova, nu farà oarecare rusine si multe suferinti 3.
Dosofteiu va fi venit Cu icoanele Inaintea cuceritorului
crestin, si el creza deci cd nu niai poate sà rdmAie in tara:
luand cu ddnsul odoare, odAjdii, documente ale Bisericii moldovenesti,
ba chiar i moastele Sf. loan cel Nou, crezdnd
déei cä are dreptul a duce cu el toatä zestrea de veacuri
Mitropoliei, pe care o despoiâ acuna, dupd ce pAnd acolo
o ilustrase, el plecd in suita hit Sobieski, dela care asteptase
mdutuirea. Ca o pedeapsd pentru aceasta faptd
cotitd, nu se mai puta intoarce niciodatft in tard.
Neapdrat di un sinod strAns de Cantemir trebui ad ieie
cercetare fuga lui Dosofteiu, pdrdsirea de Seaun, despoiarea
Bisericii, pdcate din cele mai grele pe care le poate
sdvarsi un arhiered. Se cera ainestecul Patriarhiei, si de-
i Pentru aceasta, y. Studii f i doc., I-II, p. 54 i urm.; Conv. lit., pe
1907.
2 1 A,rdeleanu, lstoria diecesei romane greco-catolice a Oradei- Mari,
1, p. 422.
$ Cf. Studii fi doc., XI, p. 461 §i urm.