ISTORIA - upload.wikimedia....

156 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
rudirea Cu neamul domnesc ocrotitor de culturd slavond
Ed-si fi dat resultatele sale firesti.
Numai cu Doamna Elena incepe, aläturi Cu ridicarea si
impodobirea bisericilor i mändstirilor, si un nou lucru de
cdrturdrie. In Macarie, pe care nu trebuie credem insd un
ucenic ale celuilalt Macarie, Muntenegreanul, ajuns Mitropolit
muntean, Doamna i sotul ei, sfdtuit de dansa, gäsird
umul potrivit pentru a sdvarsi marea prefacere cultural&
Macarie acesta, crescut de Mitropolitul Teoctist al III-lea,
asezat intaia ca egumen la Neamt, unde se mai 'Astral-I
traditii de cärturdrie slavond, unde, la 1528, se astrucail
uasele lui Teoctist 1 i unde, in sfarsit,atlase addpostul rie mazil
Mitropolitul Grigorie, care trdi i pand la 15792. Supt dansul
s'a primit, prin 1523, tipicul lavrei Sf. Saya din Ieruscris
in Putna, dupd porunca lui Teoctist Mitropopolitul
de mana chiar a arhimandritului si egumen Siluan 3.
Din aceiasi vreme trebuie sd fie si Sbornicul de cântäri bisericesti
la deosebitele rosturi ale Curtii Despotilor 4.
Ajuns episcop la Roman, la 23 April 1531 5, In locul lui
Dorofteiu, care se duse la mAnästire, trdind acolo inch'
multd vreme, pdnd prin 1548 6, Macarie a päistorit pand
sfarsitul Domniei ocrotitorului säu Petru-Vodd, rdmaind
Ind in Scaun i supt acel fiu al lui Rares, Dias, cdruia,
dupd turcire, era sá i se zicd : (Mahmet», si supt fratele
acestuia, Stefan, care, pentru a dovedi ortodwde nepdtatd,
a prigonit grozav pe Armeni, chinuind si pe unii din preotii
lor 7. Din 1550 e insemnarea la usa de intrare a bisericii
Bogdan, Cron. mold., p. 154. Ave& 60 de ani. Nu e bunä socoteala
de 19 ani §.1 8 luni a pAstoriei lui pe care o face Macarie ; v. p. 105.
2 Ist, lit, rel., p. 45, nota 3.
3 Melchisedec, in Rev. p. ist., arch. fi fil., an. II, p. 131.
4 Mid., pp. 142-3.
5 Bogdan, Cron. mold., p. 156.
Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 65.
7 Bogdan, Cron. mold., p. 95, nota 1; Gr. Buicliu, Mina din Tocat
(din (Cony. Lit.)); Dan, Die Verfolgung der Armenier im Jahre 1551,
Cernauti, 4894 (din aBukowinaer Posta).