ISTORIA - upload.wikimedia....

58 ISTORIA BISERICII ROMANE$TI
In tarA Impotriva Turcilor, cu cari Dan se lupth, ani intregi
de zile, ca om al t Chesarulub, aceasta n'are nicio
inrhurire asupra politicei religioase a acestui Domn.
Alt Domn asezat cu ajutor unguresc si, multh vreme,
reprezintant al politicei de cruciath pe care o facea marele
ambitios Sigismund, Vlad Dracul, fiu al lui Mircea, nu e
cunescut nici el ca un prieten statornic si cu folos al legii
apusene, ca un alatinophronn. Proclamatia sa dela Narnberg,
din 8 Februar 1431, prin care el lug-Mule predica Minoritilor
trimesi de Imphratul-rege 1, rhmase, de sigur, Mr&
urmhri.
Episcopia latinh a Argesului nu rämhne lush vacantd. Prin
documente unguresti se Inthlnesc numele titularilor ei, un
Ioan de a A.ntiqua Villa, de ohdr§ie necunoscutd, un Paul
de Hunyad, Ungur, un Vitus ; n'avem lush nicio dovadä
eh vre unul mhcar din acestia, cari c(phstorescp Biserica
apuseanh din principatul Terii-RomAnesti, si-ar 11 avut .resedinta
in vechiul Scaun de Domnie, din care urmasii lui
Mircea plecarh Indath pentra a se asezà. In Thrgovistea
mai nouh. in acest din urma oras, erau i catolici destui,
dar mai mult Unguri decht Sasi : pe la 1600 ei aveau doul
biserici, a Franciscanilor sau Bhrdtia (barát frate, in ungureste),
care trebuie sh fie din aceastä vreme, i biserica
Sf. Mari, poate de obärsie mai nouh. Dach s'ar fi pästrat
cele mai vechi privilegii ale acestor ldcasuri de inchinare
pentru strdini, cele a chror stiinth o avem, shut din a doua
jumdtate a veacului al XVI-lea numai, am ghs1 in ele
numele acelor Voevozi din vremea strhmathrii Scaunului
domnesc In Targoviste, cari nu se puteau hothrl a rupe
deplin cu catolicismul, ce era in leghturh cu politica lor
de prietenie fath de crestini 2.
1 Hurmuzaki, I 2, pp. 749-50; cf. Studii t?i, doc., I-II, pp. xxxiv-V.
2 Cf.. Acte fragmente, I, p. 66; Botero, Relationi universali, Venetia,
4596, pp. 94-5; Iorga, Contribufil la istoria Munteniei, in (An,
Ac. ROM.», XVIII, pp. 31-2; Studii f i doc., I-II, p. 236, nota 1.