ISTORIA - upload.wikimedia....

6 ISTORIA EISERICII ROMMETI
ca din cetatenii si supusii aceluiasi Stat sh se formeze pe
Incetul unul i acelasi popor, care e al nostru.
Legea crestinh era i prigonith i sfioash prin sine
despretuitoare de publicitate, negfigenth In scris i sdpat
inscriptii. De aceia, pe and pdganii iese la iveald Cu ale
lor, crestinii nu ni-au lgsat putinta unei recolte si pe
acestalalt amp. Sti se mai adauge, pentru a ldmurl aceasa
lipsh, i faptul cä bogatia celor d'intaiu li ingaduia cheltuieli
de pomenire pe care shrhcimea obisnuith a crestinilor,
nu numai ca n'avea de ce sh le facg, dar nici nu putek
sh le poarte.
Ìn limbh insh au rhmas dovezi despre vechimea crestinismului
romdnesc, care, departe de a fi Imprumutat dela
neamuri mai not& in culturä decat noi, ca Bulgarii, a fost
unul din mijloacele prin care s'a lntemeiat poporul nostru
al Romanilor. Astfel divinitatea unich, stApanitoare
tuitoare singurä a lumilor, e insemnath, prin unirea a doug
cuvinte latine, Dumnezett ; Mintuitorul, Christus, e Crest,
de unde derivatul cre§tin necredinciosul fiind pagan, apaganusv,
pentru religia cea nouh se phstreaza cuvântul vechiu,
din vremea cand Statul hotäria i in cele sufletesti, lege".
Sfintii, ridicati mai presus de ceilalti crestini ce au fost,
prin viata lor de bungtate, de ajutorare a oamenilor, demarturisire
a credintei ca fapte, au la noi nume care aratk
originea lor lating : Sanziene, Sanziana, Cosanzeana, Santion
(Sf. Ioan), Santtimaria, Sampietru, Sangiordz, Sanvhsiiu
Sanmedru (Sf. Dumitru), Sannicoarg. (Sf. Nicolae), Indreiu,
din vechiu, de bung. samh : SantIndreiu ; Santoader. Calindariul
e si el roman. Latin e ,s1 inger, din angelus. Locul de
adunare al credinciosilor, dupg biruinta ultimh, in vechiul
shlas al autoriatii profane, cucerite sau izgonite, se chiamg
beserecci, biserica din chasilicaD, i semnul credintei celei
noug sung ca In latineste : cruce. Popa sau preotul (lat..
V. i Sextil Pu§eariu, in n-1 jubilar al aCandeleis din Cernitull,