ISTORIA - upload.wikimedia....

4 ISTORIA BISERICII ROMANEVTI
prin pilda vietii comune, in aceiasi casd, dacá se poate, la
aceiasi masd, cu aceiasi vistierie, la care ajutase fiecare dupd,
mijloacele sale. Cu cat cresteà numdrul mdrturisitorilor, al
martirilor, cari nu se multdmeau sä creada intr'un singur
Dumnezeu, in Treimea prin care se infritiseazd Fiul dumnezeiesc,
jertfit pentru phcatele oamenilor, ci simtiau o
datorie, i, lned mai mult, o bucurie deosebitd, sa proclame
aceastli credintd, refuzánd jertfa legala si declarand, in auzul
tuturora, invdtätura cea oprità, gata sä primeascd apoi
loviturile i moartea, prin care se incununa viata de pe
pArnânt si se deschidea triumfal cealaltd, Cu atáta se
irnbulzei lumea romanà la altarele mdrunte, de piatrd asprd,
la chipurile simbolice ale mielului blând, purtând crucea
suferintii, la catacombe si alte pesteri si ascundtori ale
crestinismului prigonit pentru eh', singur intre toate
negá cultul oficial si Axila In inimd Statul insusi.
Traian s'a vdzut silit sd oranduiasch urmdrirea crestinilor
din Asia Micd, nu pentru credinta lor, ci pentru rebeliunea
fdtisd impotriva codului religios al Imperiului. Din Asia Micdf.
unde un om ca fruntas intre cárturari,
erà silit sd loveased In crestini, veniserä destui colonisti In
pdrtile Dundrii. §tim ce putere a cdpdtat religia lui Hristos
mantuitorul de oameni In Galia, de unde iardsi venir& oaspeti
In numdr mare. Dalmatii, cari dhdurä lucrAtori pentru minele
de aur si de argint ale Daciei, veniau dintr'o provincie
cunoscutä pentru vechimea trecutului ei crestin 1. De
alminterea, abiserici) crestine, tovdrdsii religioase secretecluburi
revolutionare religioase, intemeiate dupd modelul
celor iudaice, foarte vechi, erau rdspandite de-a lungul
tuturor drumurilor de negot, i once negustor, once cáldtor
convertit la crestinism, ayeà ca o datorie sfántd. sà eastige,
In cursul tuturor drumurilor sale, aderenti noi la credinta sa.
Marea e priincioasa i circulatiei mdrfurilor i strdbaterii
ideilor. Astfel, In& çle curind, Dobrogea de astäzi, zisd pe
Diehl, En Méditeranée, p. 32 0. urmAtoarele.