ISTORIA - upload.wikimedia....

264 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
prin mostenire, dreptul de ctitorie dar stim, cA mostenitorii
lui Rada Buzescu se Invoird la aceastä danie, sau,
cum se spuse In curând, dupä grecescul &pima; , afierosire
Constantin-Vodà Basarab Intäreste mai tärziu, cu tot
asà de putin drept, aceastä Mänästire2.
Tot pe atunci a trebuit sä treacà altä fundatie a Buzestilor,
Cäluiul din Romanati, chtre Patriarhia de Constantinopol,
tot in vederea arhiereului de o exceptionalh Insemnätate
care tind. cärja3. La o (lath necunoscutä, si biserica
lui Aron- Vodä, längh Iasi, ajunsese In atärnare de mänästirea
Chalke, In Insulele Principilor, längä Constantinopol 4.
In astfel de imprejurhri, intelegem de ce Mitropolitul
Crimca, pe care acest nou curent, care folosià moral si material
Grecilor din toate unghiurile Rrsiritului, 11 Ingrijia,
luase mäsuri Incà dela inceput, In 1.620 , ca Drago mima
lui sà nu aiba aceiasi soartä. : eMiirturisim cu aceasta scrisoare
a noastrd, and se va intämplà vre-o datA &lintei mänästiri
dupd moartea noastrd vre-o nevoie, care-1 va alege Dumnezeu
sä, fie Domn In tara Moldovei, sà nu cuteze cinevè.
din Domnii ctitori sau din boieri sau din rodul nostru a
Inchinà. (110KAOHHT11) Släntului Munte sau Ierusalimului, ori
a dà mändstirea noasträ supt puterea vre unui Patriarh
ori vre unui Mitropolit, ori a scoate pe cdlugärii din tara
Moldovei, ori a orändul egumen din mänästire sträinä, ci
.sä aibä a läsà mai sus zisa sfäntä mänästire in toga pacea
neclintitä in vech, cazand blestem asupra capului acelui
care ar face impotrivä, blestem arhieresc Intreit, cu eanaftema
si amaranaftav, de care nu pot sä scape nici când
sufletele 5. in acest strigilt de dureroasä ingrijorare a unui
Roman cu dragoste de tara lui si de datinile ei osebite In
1 Studii i doc., V, p. 442.
2 Cipariu. Archivu, p. 317. Cf. o a treia intArire din veacul al XVIII-lea,
Studii tn: doc., V, p. 142.
Studii si doc., 1. c.; Archivu, p. 316.
Inscriplii, II, p. 179 §i urm.
6 Nelchisedec, in Rev. p. ist., arch. §i fit., I, pp. 73-4.