ISTORIA - upload.wikimedia....

ALTE TIPIRITURI MUNTENE, SLAVONE SI ROMINESTI 339
Tipografia se stramutd la Targoviste apoi, avand tot pe
Bosniacul loan in fruntea ei ; Doamna Elena Inchina prolos-ului,
celui d'intaiu intre egumenii Sfântului Munte, lui
Damaschin, poate pe atunci oaspete al Curta muntene, un
Triod, in 149. in anul urmb.tor egumenul greco-slav din
Campulung, Melchisedec, cäruia-i urmase la 1.658 un
a episcopD Dionisie 1, lucreazä o noua Psaltire slavonl, ca
un an inaintea Psaltirii romanesti din Migrad.
Dar lucrarile romanesti ale tiparului crdiesc din Ardeal
nu puteau sa ramaje fara inraurire. Mitropolitul ..5tefan
Incepe A faca a se simt1 dorintile si aplecarile sale, In
dauna modei slavone dela Curte, sprijinite si reprezintate
de cumnatul insusi al Mariei Sale. Un diacon Mihail, nu
stim de unde, fh prins de ravna tiparirii unei carti din care
.65. se invete si preotii necarturari a cetl rugaciunile deosebite
ce se cavia la ingroparea clericilor. Avand un manuscript
slavon si unul grec, el starul de a oameni carturari
buni si inteleptiD ea sa-i faca acea «Carte ce sa cheama
Pogribania preotilor mireanh' si a diaconilorD, si el, diaconul,
Ingrijit, nu numai de (burla murireD, ci si de alma pogribanieD,
platl pentru aceasta brosurd de cinzeci de pagini
carc deschide la 1.650 sirul tipäriturilor romanesti.
Cu o talmacire a sa, pe care o intituleaza, poate tiindu-se
prea strans de un original latin, dres in ce priveste dogma,
Mistirio sau Sacrament, apare acum insusi Mitropolitul la
1.651, lamurind deocamdata preotilor sal, prea adesea In-
Ninuiti de agrositne si grubieD, botezul si mirul ; a doua
parte a ramas In manuscript 2.
Era o incercare de-a da si clerului mantean ceia ce se
daduse eelui moldovenesc prin cele §7,apte Taine ale lui
1 LApOdatu, Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2.
2 Dupl acest manuscript foarte ingrijit, pe care 1-am gAsit fu ina-atistirea
Cernica, a publicat-o d. I. Bianu in anex1 la cuirintarea sa
Despre introducerea limbii rometnefti in Biserica Romdnilor, discurs
.de intrare la Academia RominA ; 1904.