ISTORIA - upload.wikimedia....

26 ISTORIL MEWL ROMANOTI
o .credea cä a fost ao mänästire de make», in loc mare
pe care acurn cresta iarba i In care se mai vä.d temeliile
vechilor ziduri ale miinkstirii i bisericii, pe langO o cruce'
de piatrd cAzutä, cuQ inscriptie latinO, dar nu In, litere gotice»,
i un trunctriu uscat, vestit odinioara ca fAcator de
minuni. Pe vremea lui, singura piatra de mormant din
Cloafter, a judetului Laurentiu de Campulung, ctipetenia
orasului, se add, cum se afik si astAzi, inaiutea altarului
Sf. Iacob 1.
Cum a fost cloRteria, Au putem sti cleat prin, comparatie
cu cladiri de prin aceiasi vreme care se aft& panA
astaii In Ardeal.*i in Brasov au stat cavalerii taitoni, si dela
dansii trebuie sA-si tragO Inceputul Marea biserica de acolo,
trecutd pe urmA la slujba luteranit : BiSerica NeagrA, precum
Ii zic Romanii brasoveni. E q Inalth clAdire, foarte inc6.pAtoare,
cu pOretii suptiri rAzimati pe contraforturi ; ferestile
sant destul de simple; turnul nu s'a putut isprOvi ; materialul
ce s'a Intrebuintat, e piatrd de Carpati, poroasA, usoarA
de lnegrit, deci si putin trainicd. In proportii mult mai mici,
asa trebuie sà ti fost biserica Teutonilor lu orasul Campulungului.
La lnceputul veacului al XIV-lea, cei d'intaiu stApanitori
romani au filcut apoi biserici de zid In cele douO orase
din vechea lor mostenire de pe plaiurile Tinutului do
dincoace de Olt : Argesul i Campulungul,
Cetatea Argesului era de sigur pe cea mai mare din'
iraltimile ce se intAmpinb. In aceste pArti, deasupra raulut
cu acelasi nume, Dar locuint6 domneasca nu se putea fArA
bisericA, i astfel se clad' biserica Sf. Nicolae, numitk Cu
numele pe care-I dO poporul acestui stant,- San-NicoarA.
Ea trebuie sA fi avut alt brarn din vechime,- cand erà de
lemn. Acel care o Mar de piatr5., e Nicolae Alexandru-Vodl.
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens,o I, Vina, 1784,
pp. 331-2 ; III, pp. 633-640; Studii, fi documents, III, p. 273, n-I
Cf. LApédatu, in Convorbiri ¿iterare pe anul 1901-