ISTORIA - upload.wikimedia....

ALTE TIPIRITURI MUNTENE, SLATONE I ROMANE$TI 341
marelui Domn, are si aceastä hotaratoare insemnatate, ca,
fie si in dart de slujba propriu zisa, obisnuitd, un Mitropolit
ortodox indraznià sä. prefaca Inteo alimba vulgara»
rughciuni tipicale, care nu fusesera pronuntate niciodata in
.alta forma deck aceia a limbilor vechi iasfinte). Tot mai
larg se deschidek in paguba vechii ortodoxii cu canoane
ierarhie elina, poarta prin care noul curent romanesc
patrundea si in cladirea pe veci a Bisericii, in tot cuprinsul
Romanimii.
Din toate aceste lupte Si din tea aceasta munca iesia
"insä un folos indoit, -din cele mai insemnate pentru literatura
bisericeasca si pentru Biserica, dar, in acelasi timp,
pentru scrisul romanesc si pentru constiinta româneasca.
Si iata care anume.
Pe de o parte, Biserica iesia din vechiul ei cerc de ac-
-tiune, care era. Intaiu curat religios, in. al doilea rand artistic,
prin legdtura artei cu cladirile bisericesti, cu zugraveala,
cu facerea odoarelor si odajdiilor, cu caligralia
lmpodobirea cu miniaturi a manuscriptelor, intrebuintand
servind, afara de aceasta, o veche cultura straina ce nu
mai hrania sufleteste niciun popor. Acuma intre limba romaneasca
si cultura bisericeasca si Biserica insasi se Meuse
o legaturä pe care nimic n'o mai putei sfarama : nici
nuielile ortodoxiei de tipic vechiu, nici modele de Curte,
nici epitropia marilor clerici ai Räsaritului, nici rolul de
patroni ai Rasaritului crestin, de mostenitori in unele pri-
-vinte ai imparatilor crestini pe care si-1 ieau ca pldcere
câtiva dintre Domnii nostri cei mai mari, nici, In sfarsit, neamul
strain, grecesc, de care se tin, prin obarsie, prin limba
lor obisnuita, prin sentimentul national une ori, urmasii lor
de dupa Mateiu Basarab i Vasile Lupu.
Aceasta limba romaneasca era apoi a Romanilor de pretutindeni.
Varlaam spune aceasta i Simion Stefan o repeta;
färä a face o märturisire limpede in acest sens, astfel socotià
Mitropolitul muntean Stefan rostul acartilor romänesti).