ISTORIA - upload.wikimedia....

iNfUURIREA LUI MOVILi ASUPRA BISERICIL MUNTENE 297
Dumitrasco Spineanul, dtiruird Patriarhia din Ierusalim cu
mAndstirea olteand Tântdreni 1.
El primi deci cu pldeere la dänsul pe Grecul Meletie,
ndseut In Macedonia, cdlugtir la Atos, in mdmästirea Zografului,
fäeuth de Stefan-cel-Mare, si care, de dragul mestesugului
tipograflei, fusese si el la Chievul lui Petru Movild
B. Meletie fù numit de Mateiu, pentru huna sa ränduiala
chlugireascà si cunostinta sa de elineste si slavoneste,
egumen, andstavniel la mändstirea Govorei, dar poate
mai Intäiu la aceia, abia mäntuith din lucru, a CAmpulungului,
de unde vedem apoi ischlind greceste i pecetluind slavoneste
rävase romänesti cdtre Brasoveni, ce par icoana culturald
a timpului 3 pe un alt egumen grec, Melchisedec. Odatd
asezat In Oil, Meletie sfAtui pe Domn ca, pentru mdrirea
lui, pentru binele ortodoxiei i pentru cAstigul Vistieriei
domnesti chiar, sä Inceapd a tiptirl cärti bisericesti slavone
pentru peninsula balcanied, In care produsele tipografiei lui
Petru Movild puteau sträbate numai cu greu.
Pe atunci tipografii dela Chiev allaserd urmdtori si concurenti.
Astfel la Lemberg si la mändstirea Cutein 4, se porniserd
la lucru mesteri, cari dädurä dela 1636 inainte cdrti
slujbh, precum Antologhiul din Lemberg (1.628), apoi Octoihul
Triodul, din 1640-42, sau &M.O de petrecere sufleteascd,
cum e vestita poveste a lui Varlaam çi loasaf (1637), lucrare
a cdlugdrilor din Cutein. Vânzarea cartilor bisericesti
se fd.cea rdpede si bine, si unele din ele avurd, cum s'a
vdzut, ale trei editii. Ideia lui Meletie, sprijinith, färd Indoiald,
si de fratele Doamnei, Cämardsul Udriste 5, Iorest,
Studii fi doc., V, p. 142.
2 Bibliografla romcind, I, p. 106, no. 36.
8 Bra§ovui §i Romanii, pp. 129-31. Una din scrisori poart4 data
de 164-6.
Asupra intemeierii areia v. Bis. Ort., VIII, p. 97.
V. i Studii gi doc., IV, p. maxxiv.