PARTEA I - TRAUMATOLOGIE FRACTURI ... - OvidiusMD

Dacă bolnavul prezintă vărsături se recomandă așezarea sa pe targă
în poziția de decubit ventral sau lateral.
Transportul unui accidentat cu fractura de coloanaă vertebrală se
recomandă a se face cu mijloace specializate de transport ( autosanitare)
evitându-se drumurile accidentate.
Primul ajutor traumatologic în fracturile de bazin
Fracturile de bazin sunt frecvent întâlnite în accidentele de
automobil, fiind produse prin mecanism direct sau indirect.
Ele se întâlnesc ca și fracturi pure sau asociate cu luxații ( de șold,
sacroiliace) sau disfuncții de simfiză pubiană. Examenul clinic la locul
accidentului trebuie să depisteze în primul rând șocul traumatic des întâlnit
în asemenea fracturi, precum și existența unor eventuale complicații
viscerale ( ruptură de uretră, de vezică urinară, de rect, etc.).
Tratamentul șocului traumatic este recomandabil a se începe, în
funcție de posibilități, la locul accidentului.
Complicațiile viscerale trebuiesc investigate și tratate într-un
serviciu de specialitate. Transportul unui accidentat cu fractură de bazin se
recomandă a se face pe o targă tare sau pe un mijloc improvizat similar.
Este recomandabil ca accidentatul să fie fixat pe targă prin benzi
transversale. În cazul existenței concomitente a unei luxații de sold,
pacientul se imobilizează pe targă în poziția caracteristică a membrelor
inferioare produsă de luxație.
În fracturile în care examenul clinic decelează asimetrii importante (
deplasări mari ale fragmentelor fracturale), pacientul trebuie așezat pe targa
tare, iar cu ajutorul unor eșarfe se realizează tracțiuni în patru direcții.
Primul ajutor traumatologic în fracturile membrelor inferioare
Examenul clinic la locul accidentului trebuie să stabiliească în
primul rând dacă este vorba de o fractură închisă sau deschisă.
Menționăm acest fapt datorită numarului crescut de fracturi deschise
ale membrelor inferioare ( gambă, gleznă, femur) întâlnit în accidentele de
automobil.
De asemenea trebuiesc decelate de urgență complicațiile vasculare
asociate uneori fracturilor membrelor inferioare.
Fracturile de femur se imobilizează cu o atelă posterioară laterală ce
pleacă din axila până la vârful degetelor piciorului. Această imobilizare
poate fi realizată cu o atelă Cramer sau atelă improvizată.
Fracturile oaselor gambei se imobilizează cu atelă posterioară sau
laterală ce se întinde de la pliul fesier și până la vârful degetelor piciorului
respectiv.
Este necesar ca accidentanții cu fracturi deschise să ajungă cât mai
rapid într-un serviciu de ortopedie – traumatologie, iar cel cu complicații
vasculare să fie transportați de urgență la primul serviciu de chirurgie
vasculară.
23
24