2. Relaţiile domeniului p<strong>si</strong>hologiei familiei şi p<strong>si</strong>hosexologiei cu alte şti<strong>in</strong>ţe<strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> familiei este unul d<strong>in</strong>tre domeniile care se studiază în ultimii ani de studiu la toatefacultăţile de profil. Este firesc acest lucru deoarece el nece<strong>si</strong>tă cunoşt<strong>in</strong>ţe acumulate d<strong>in</strong> primiiani de studiu şi este foarte legat de multe alte arii ale p<strong>si</strong>hologiei. Domeniul p<strong>si</strong>hologiei familieise ocupă de studiul teoretic şi aplicativ al mecanismelor p<strong>si</strong>hologice ale constituirii, menţ<strong>in</strong>erii şidisoluţiei familiei, precum şi al proceselor şi fenomenelor care au loc în cadrul unei familii.Pentru aceasta este necesar să dăm atenţie atât la elementele comune familiilor, cât şi celor carediferenţiază familiile între ele. Astfel, nici abordările nomotetice, nici cele idiografice nu suntfertile luate <strong>in</strong>dividual, ci doar împreună.P<strong>si</strong>hosexologia este un domeniu foarte strâns legat de p<strong>si</strong>hologia familiei. Cu toateacestea, se poate vorbi de o existenţă <strong>in</strong>dependentă a sa, alături de celelate ramuri ale p<strong>si</strong>hologiei.D<strong>in</strong> punctul de vedere al Iolandei Mitrofan (1997, p. 8), p<strong>si</strong>hosexologia este domeniul de studiual „particularităţilor comportamentale ale celor două sexe în stabilirea, funcţionarea şidezvoltarea relaţiilor <strong>in</strong>terpersonale erotico-sexuale, <strong>in</strong>teractive şi de <strong>in</strong>tercunoaştere”. Dupăaceeaşi autoare, acest domeniu îşi propunse să: explice şi evalueze d<strong>in</strong> punct de vederep<strong>si</strong>hosocial experienţele de comunicare, comuniune, coevoluţie şi coexistenţă d<strong>in</strong> cuplu (eroticşi/sau conjugal) şi d<strong>in</strong> familie, să abordeze diagnoza şi terapia stărilor disfuncţionale ale cupluluid<strong>in</strong> persepctiva <strong>in</strong>timităţii.P<strong>si</strong>hosexologia este un domeniu b<strong>in</strong>e delimitat, constituit la graniţa d<strong>in</strong>tre medic<strong>in</strong>ă şip<strong>si</strong>hologie. El are o istorie destul de scurtă, în sensul că a apărut mai târziu ca p<strong>si</strong>hologia şimedic<strong>in</strong>a ca arie <strong>in</strong>dividuală. Cunoşt<strong>in</strong>ţele de p<strong>si</strong>hosexologie există însă de mult, evident.„Multiplele <strong>in</strong>terferenţe <strong>in</strong>terdiscipl<strong>in</strong>are...îi consolidează şi justifică domeniul”, aşa cum afirmăConstant<strong>in</strong> Enăchescu în Tratatul său de p<strong>si</strong>hosexologie (2003, p. 17). Tot acest autor con<strong>si</strong>derăcă obiectul de studiu al p<strong>si</strong>hosexologiei este reprezentat de <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctul sexual şi comportamentelelegate de el (2003, p. 18).Evident, p<strong>si</strong>hologia familiei şi p<strong>si</strong>hosexologia folosesc multe d<strong>in</strong>tre conceptele şi modalităţilede analiză ale celorlalte ramuri ale p<strong>si</strong>hologiei. De aceea, pentru a putea înţelege aceste două ariide care ne vom ocupa în acest manual este necesar ca <strong>in</strong>formaţiile pe care le-aţi studiat aniianteriori să fie b<strong>in</strong>e a<strong>si</strong>milate. Iată care sunt domeniile p<strong>si</strong>hologice şi non-p<strong>si</strong>hologice cu carep<strong>si</strong>hologia familiei şi p<strong>si</strong>hosexologia stabileşte relaţii:• <strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> generală - de aici avem numeroase <strong>in</strong>formaţii despre procesele p<strong>si</strong>hice şi <strong>si</strong>stemulde personalitate, cu precădere la formarea lor, deoarece, după cum b<strong>in</strong>e este cunoscut, acestease modelează în mare măsură în <strong>in</strong>teriorul familiei. Familia este cea care pune bazelepersonalităţii <strong>in</strong>dividului, mai ales în ceea ce priveşte caracterul său şi stimularea şidezvoltarea aptitud<strong>in</strong>ilor sale.• <strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> socială - este ramura p<strong>si</strong>hologiei d<strong>in</strong> care a izvorât practic p<strong>si</strong>hologia familiei. Eane vorbeşte despre relaţiile d<strong>in</strong>tre oameni, despre diade sau cupluri, despre grupurile mici, iarfamilia este un astfel de grup. De asemenea, p<strong>si</strong>hologia socială se ocupă de studiul proceselorşi fenomenelor p<strong>si</strong>hosociale cum ar fi: cunoaşterea <strong>in</strong>terpersonală, comunicarea, conflictele,competiţia, cooperarea, atracţia <strong>in</strong>terpersonală, formarea coaliţiilor, fenomenul atribuirii,manipulare, negociere etc. Toate aceste fenomene sunt regă<strong>si</strong>te şi în cadrl cuplurilor şifamiliilor. De aceea, o bună cunoaştere a p<strong>si</strong>hologiei sociale presupune şi o bună bază deplecare în cunoaşterea şi înţelegerea p<strong>si</strong>hologiei familiei.10
• <strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> vârstelor sau a dezvoltării - se ocupă de evoluţia şi dezvoltarea persoanei de-alungul etapelor de viaţă. Şi cum o mare parte d<strong>in</strong> această viaţă o petrecem într-o familie, fie eacea în care ne-am născut, fie cea pe care o formăm, climatul familial şi tot ce se întâmplă înfamilie va avea un impact foarte important asupra evoluţiei şi funcţionării noastre în toateariile vieţii. Astfel, dacă aţi a<strong>si</strong>milat <strong>in</strong>formaţiile d<strong>in</strong> acest domeniu, atunci cu <strong>si</strong>guranţăp<strong>si</strong>hologia familiei şi p<strong>si</strong>hosexologia vă vor fi la îndemână şi vă vor stimula curiozitatea maideparte. Vă <strong>in</strong>vit să vă aduceţi am<strong>in</strong>te de teoria ataşamentului a lui Bowlby, de stadiile dedezvoltare p<strong>si</strong>hosexuală ale lui S. Freud, de etapele de dezvoltare p<strong>si</strong>hosocială ale lui E.Erikson, asta ca să am<strong>in</strong>tesc doar de o parte d<strong>in</strong>tre noţiunile care vă vor fi utile de acumîncolo.• P<strong>si</strong>hanaliza - este domeniul care ne <strong>in</strong>troduce în analiza aprofundată a dezvoltării noastrep<strong>si</strong>hosexuale, a d<strong>in</strong>amicii d<strong>in</strong>tre <strong>in</strong>stanţele p<strong>si</strong>hicului uman (conştient, <strong>in</strong>conştient şisubconştient sau s<strong>in</strong>e, eu şi supraeu), a relaţiilor d<strong>in</strong>tre păr<strong>in</strong>ţi şi copii şi în special a moduluiîn care funcţionarea p<strong>si</strong>hică la maturitate este puternic <strong>in</strong>fluenţată de relaţiile pe care noi leavem cu păr<strong>in</strong>ţii în timpul copilăriei.• P<strong>si</strong>hoterapia şi con<strong>si</strong>lierea p<strong>si</strong>hologică - sunt ramuri ale p<strong>si</strong>hologiei care folosesc foarte mult<strong>in</strong>formaţiile d<strong>in</strong> p<strong>si</strong>hologia familiei şi d<strong>in</strong> p<strong>si</strong>hosexologie pentru a putea ajuta persoanele,cuplurile sau familiile aflate în impas existenţial.• Neurop<strong>si</strong>hologia - se înrudeşte mai ales cu p<strong>si</strong>hosexologia, deoarece îi oferă acesteia<strong>in</strong>formaţii cu privire la mecanismele de legătură între p<strong>si</strong>hic şi corp, mai ales d<strong>in</strong>tre p<strong>si</strong>hic şicreier.• Medic<strong>in</strong>a - mai ales pr<strong>in</strong> aria ei denumită medic<strong>in</strong>a de familie, se află în stânsă legătură cup<strong>si</strong>hologia familiei, deoarece înţelegerea modului de funcţionare a unei familii determ<strong>in</strong>ă şiînţelegerea mecanismelor ei de funcţionare fizică, a bolilor şi transmiterea lortransgeneraţională (mai multe detalii veţi afla când veţi studia capitolul despre abordareatransgeneraţională şi cel despre genogramă). De asemenea, aria medic<strong>in</strong>ii numită sexologiereprez<strong>in</strong>tă o altă sursă foarte bogată de <strong>in</strong>formaţii, în special pentru p<strong>si</strong>hosexologie.• Antropologia - pr<strong>in</strong> studiile ei priv<strong>in</strong>d diversele culturi umane, ea furnizează p<strong>si</strong>hologieifamiliei şi p<strong>si</strong>hosexologiei <strong>in</strong>formaţii cu privire la: diferenţele d<strong>in</strong>tre familiile aparţ<strong>in</strong>ând altorculturi; dificultăţile care apar în familiile mixte (cu parteneri proven<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> culturi diferite);ritualurile ce sunt folo<strong>si</strong>te de familie în momentele sale importante de evoluţie (ex. ritualurilede trecere: botezul, nunta, înmormântarea); manifestările impulsului şi al comportamentelorsexuale d<strong>in</strong> diferite culturi.• Sociologia - îndeosebi sociologia familiei, studiază şi ea familia, dar ca <strong>in</strong>stituţie socială şi înrelaţie cu societatea. Astfel, <strong>in</strong>formaţiile ei v<strong>in</strong> să îmbogăţească cunoşt<strong>in</strong>ţele despre familie,dar oferă şi sprij<strong>in</strong> în înţelegerea funcţionării sexuale a persoanei, dacă ţ<strong>in</strong>em cont depracticile sexuale con<strong>si</strong>derate ca fi<strong>in</strong>d acceptabile pentru o societate dată.• Dreptul - în special cel al familiei, se bazează mult pe datele p<strong>si</strong>hologiei familiei pentru aputea elabora şi aplica legi cu privire la protecţia familiei şi a membrilor ei, precum şi cuprivire la manifestarea sexuală a membrilor societăţii.Rezumatul capitoluluiÎn acest capitol am urmărit să îţi ofer <strong>in</strong>formaţiile de bază despre cuplu, familie, căsătorie.Te rog, pune accent pe perspectiva p<strong>si</strong>hologică a def<strong>in</strong>irii lor. Glosarul de jos te va ajuta în acestsens. Sper că am reuşit şi să îţi mai stimulez şi <strong>in</strong>teresul pentru studiul domeniului. M-am centrat11
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61:
timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63:
ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65:
1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67:
Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69:
complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71:
sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73:
HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75:
nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77:
2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79:
Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în