12.07.2015 Views

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

nediferenţiat şi hermafrodit. În timp, în el încep să se diferenţieze tend<strong>in</strong>ţele mascul<strong>in</strong>e şifem<strong>in</strong><strong>in</strong>e. El vorbeşte de existenţa a două complexe: complexul eului şi complexulcontrasexual. Complexul eului se referă la eul fem<strong>in</strong><strong>in</strong> sau mascul<strong>in</strong>, conform sexuluibiologic, în timp ce complexul contrasexual se formează pr<strong>in</strong> activarea arhetipurilorfem<strong>in</strong>ităţii, numit Anima, şi al mascul<strong>in</strong>ităţii, numit Animus, în timpul experienţelorcopilului cu păr<strong>in</strong>tele de sex opus. Astfel, fata va avea un complex contrasexual mascul<strong>in</strong>,format în urma experienţelor sale cu tatăl, iar băiatul va avea un complex contrasexualfem<strong>in</strong><strong>in</strong>, construit în urma experienţelor sale cu mama. Acest proces de formare acomplexelor contrasexuale rămâne în mare măsură <strong>in</strong>conştient.Influenţele p<strong>si</strong>hologice în formarea identităţii sexuale în perioada copilăriei şi preadolescenţeise referă la:• Formarea ataşamentelor faţă de figurile materne şi paterne sau de substituteleparentale, aşa cum ne explică teoria ataşamentului a lui John Bowlby. Modul în care seformează acum ataşamentul – <strong>si</strong>gur sau anxios - va <strong>in</strong>fluenţa profund modul în carepersoana va construi <strong>in</strong>timitatea erotică şi p<strong>si</strong>hologică cu partenerul de cuplu.• Modul în care se realizează at<strong>in</strong>gerea fizică de către păr<strong>in</strong>ţi; aici o mare contribuţie arep<strong>si</strong>hanalistul englez D. W<strong>in</strong>nicott, care vorbeşte de trei roluri ale mamei: unul de desusţ<strong>in</strong>ere şi purtare fizică şi emoţională a bebeluşului care la început dep<strong>in</strong>de defuncţionarea mamei; al doilea de manipulare a copilului, care se referă la toateacţiunile de îngrijire, îmbrăcare, mângâiere, şi toate tipurile de at<strong>in</strong>gere – aici putemîntâlni mame care îşi suprasaturează copilul de at<strong>in</strong>geri sexuale, putându-se mergepână la abuzuri sexuale; în f<strong>in</strong>e, cel de-al treilea rol este cel de prezentare a obiectelor,exact în momentul în care acesta are nevoie de el, pentru a evita lip<strong>si</strong>rea copilului deexperimentarea nevoii (dacă i se da prea repede) sau pentru a nu se <strong>si</strong>mţi anihilat denevoia şi furia sa (determ<strong>in</strong>area suprimării dor<strong>in</strong>ţei bebeluşului dacă obiectul i se dăprea târziu).• Primele manifestări ale copilului d<strong>in</strong> stadiul oral (după Freud); acum, obiectulpul<strong>si</strong>unii sexuale este sânul matern; există două tipuri de manifestări orale: tend<strong>in</strong>ţa dea suge şi tend<strong>in</strong>ţa de a muşca sânul. Ele se metamorfozează ulterior în manifestărilesexuale ale adultului în <strong>in</strong>timitatea actului sexual.• Manifestările d<strong>in</strong> timpul stadiului anal şi reacţia păr<strong>in</strong>ţilor faţa de ele; există şi aicidouă faze (după K. Abraham): una în care plăcerea este obţ<strong>in</strong>ută pr<strong>in</strong> expulziamateriilor fecale – faza sadic anală – şi cea în care plăcerea este provocată de reţ<strong>in</strong>ereamateriilor fecale – faza de retenţie. Această fază este începutul opoziţiei faţă dedor<strong>in</strong>ţele parentale. Stadiul anal conduce treptat copilul către polarităţi precum:expulzare-retenţie, activism-pa<strong>si</strong>vism, supunere-opoziţie. De aceea, aici îşi areorig<strong>in</strong>ea manifestarea de tip sado-masochistă a unor persoane.• Manifestările copilului d<strong>in</strong> perioada falică; acum sursa pul<strong>si</strong>unii migrează spreorganele genitale. „Satisfacţia prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> erotismul uretral şi d<strong>in</strong> masturbare.Erotismul uretral reprez<strong>in</strong>tă <strong>in</strong>vestirea libid<strong>in</strong>ală a funcţiei ur<strong>in</strong>are, marcată <strong>in</strong>iţial de alăsa să curgă, iar apoi de cuplul retenţie-erecţie. Masturbarea, mai întâi legată directde excitaţia provocată de micţiune (masturbare primară), reprez<strong>in</strong>tă ulterior o sursădirectă de satisfacţie (masturbare secundară)” (D. Marcelli, 2003, p. 43). Obiectulpul<strong>si</strong>unii este penisul, la ambele sexe. „Nu este vorba despre penis în accepţiunea sade organ genital, ci despre penis ca organ al puterii, al împl<strong>in</strong>irii narci<strong>si</strong>ce: de unde74

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!