Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

• Identificăm modalităţi repetitive de funcţionare. Adesea, problemele actuale ale uneifamiliii sau ale membrilor ei se regăsesc la generaţiile anterioare. Aşa se întâmplă cudiverse simptome precum alcoolismul, incestul, violenţa, eşecurile profesionale,simptomele fizice. Regăsim des într-o familie modele transgeneraţionale de succes şi eşec.De asemenea, găsim frecvent modele de succes la o generaţie, urmat de eşec laurmătoarea. Asta se poate datora mai ales la familiile cu renume, deoarece copii potdezvolta sentimente de inferioritate şi culpabilitate din pricina presiunii exercitate dereputaţia părinţilor sau de standardele pe care aceştia le impun în educaţia lor.• Căutăm modalităţi similare de relaţionare de-a lungul generaţiilor, cum ar fi triunghiurirepetate, (cele mai frecvent întâlnite sunt părinţi-copii, cuplu-soacră, cuplu-prieten),coaliţii, separări, tipuri de conflict. De exemplu, putem observa că o bunică a realizat ocoaliţie cu fetele sale împotriva bunicului, iar actualmente una din fete face acelaşi lucruîn familia sa, coalizându-se cu copilul împotriva soţului, ceea ce poate fi un indiciu pentruo identificare prea puternică a femeii cu mama sa. Putem identifica şi tipul de relaţii dinfamilie: fuzională, distantă, ostilă, conflictuală, etc.• Căutăm coincidenţe de date, cum ar fi situaţia în care decesul unui membru coincide cuapariţia unui simptom la un alt membu al familiei sau cu producerea unei separări. Aicieste vorba despre aceeaşi emoţie: sentimentul de abandon care se repetă. Poate fi vorba deun proces de doliu neterminat care se continuă într-o generaţie viitoare. Sau, în cazul încare vârsta la care a debutat un simptom al unui membru coincide cu vârsta la care un altsimptom a apărut la alt membru al familiei. Aici poate fi vorba de un nivel de diferenţierefoarte mic, adică de o identificare sau repetiţie a unui pattern emoţional semnificativ.• Căutăm modul în care o schimbare are impact asupra familiei şi dacă evenimentelespecifice etapei de viaţă familială s-au petrecut în etapa respectivă sau au fost avansatesau întârziate. De exemplu, dacă într-o familie copiii pleacă de acasă foarte devreme,atunci este posibil ca ei să dorească de fapt să părăsească mediul familial pe care îl resimtca fiind ostil sau nestimulativ. Dimpotrivă, dacă ei se desprind prea greu sau târziu decuibul familiei, atunci ei se pot teme să facă faţă vieţii singuri, fiind prea dependenţi deajutorul părintesc sau sunt reţinuţi de o loialitate familială care poate fi faţada unei temeria părinţilor de a fi lăsaţi singuri în faţa unei căsătorii şubrede.• Examinăm şi evenimentele de viaţă stresante sau traumatizante deoarece acestea producnumeroase emoţii foarte puternice care pot să nu fie descărcate şi integrate suficient demembrii unei familii. Astfel, aceste emoţii pot trece la generaţiile viitoare, amplificânduseşi generând simtome sau comportamente care altfel nu ar putrea fi justificate decâtsuperficial. De exemplu, eşecul profesional într-o anumită meserie a unui membru alfamiliei poate fi explicat de un conflict interior între dorinţa de a urma acea meseriepentru a continua acţiunile unui bunic important (care vine în slujba unei dorinţeinconştiente de a fi considerat la rându-i important şi de a atrage atenţia membrilorfamiliei) şi dorinţa membrului actual de a îşi urma propria cale profesională, dar carerămâne neîndeplinită din cauza temerii de a fi respins sau criticat de propria familie.• Examinăm de asemenea şi reacţiile la aniversări, adică aşa-numitul „sindrom aniversar”:un membru poate reacţiona cu un simptom la faptul că este data de aniversare a unuieveniment stresant sau traumatizant. De exemplu, o persoană poate avea depresii, migrenesau eşecuri în acţiunile întreprinse de fiecare dată când se apropie data de aniversare aunui divorţ sau deces.100