Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

indicii de sexualitate (sâni). Lispa acestora poate indica percepţia conflictelor referitoarela feminitatea personajului resectiv. Bărbaţii sunt de regulă reprezentti în pantaloni, culinii drepte, şi accesorii specifice (pălării, genţi, instrumente de lucru). De asemenea, potfi folosite aceleaşi culori, detalii, mărimi între persoanjele de acelaşi sex. De exemplu,toate femeile din familie sunt îmbrăcate la fel, cu aceleaşi accesorii; există desene în carede exemplu, fetele sunt îmbrăcate la fel ca taţii, sugerând prezenţa o relaţie afectuoasăstrânsă între cei doi, sau dorinţa fetei de a trage atenţia tatălui (prezenţa complexuluiElectra) sau identificarea fetei cu tatăl, respingând propria feminitate.• deplasările – adică schimbarea sexului personajelor, a vârstei, a situaţiei personajului,transformarea unui personaj în animal. Toate aceste indică un fenomen regresiv datoratunor trebuinţe neastisfăcute în relaţie cu respectivul personaj. De exemplu, un copil poatesă reprezinte mama ca fiind o pisică cu dinţi pentru a comunica agresivitatea ei verbală.• tipurile de detalii – pot indica nevoi ale subiectului, sentimente sau tendinţe. Cele maiîntâlnite detalii sunt casa, pentru a sugera nevoia de stabilitate, de unitate familială, desiguranţă, soarele, ca simbol al căldurii, masculinităţii, puterii, copaci, iarbă, flori, caelemente de înfrumuseţare sau ca nevoie de relaxare pentru familie, de a strânge familialaolaltă, mese, paturi, covoare, sol, pentru nevoia de stabilitate, de echilibru, apă, caelement feminin suplimentar, nori, ploaie, pentru tendinţele depresive.Toate aceste caracteristici ale desenului ne vor da informaţii despre: sistemul familial,subsistemele sale, coaliţiile din familie, tipurile de relaţii, de conflicte paterne, fraterne,informaţii despre dezvoltarea sexuală (de exemplu, identificările sexuale, complexul Oedipetc.).Atrag însă atenţia că am folosit special de fiecare dată cuvinte ca „sugerează” sau „deregulă” deoarece aceste interpretări nu trebuie să fie rigide şi nici luate ca atare. Ele se vorcombina, se vor confrunta unele cu altele, dar şi desenul cu alte metode de evaluare afamiliei, şi abia apoi se va face o caracterizare a sistemului familial. Îţi sugerez ca la primiledesene pe care le interpretezi să îţi împarţi foaia în două: în partea stângă să notezicaracteristicile desenului, iar în partea dreaptă scrie toate sugestiile pe care le ai cu privirela acea caracteristică. Ceea ce se va repeta va avea şanse mult mai mari să fie şi adevărat; înplus, nu uita să corelezi toate informaţiile între ele, pentru a face sens. Dacă vorbeşti, deexemplu despre izolarea unui membru, pentru că asta reiese din poziţionarea lui, acest lucrutrebuie să fie în acord şi cu alte elemente din desen, cum ar fi poate coloratura sa, saumărimea. Dacă ele sugerează altceva, atunci poate că poziţionarea lui sugerează tendinţa dea-l scoate în evidenţă şi de protecţie a sa, prin depărtarea sa de alţi membri. Evidentinterpretarea acestor caracteristici ale desenului trebuie armonizată şi cu datele obţinute dinpovestea subiectului, cu datele luate de la familie şi rezultatele altor teste.Iată mai jos interpretarea desenului de la pagina..... el aparţine unei fetiţe, s-o numimClara, de 8 ani, aflată în clasa a doua. Desenul i-a fost dat la şcoală de învăţătoarea ei.Desenul este aşezat în partea de jos a paginii, ceea ce ne trimite cu gândul spre tendinţaClarei de a fi ancorată în ceva din trecut, ceva ce produce în acelaşi timp multăemoţionalitate. Ceea ce ne mai arată ea în desen este un cărucior în care se află sora ei,bebeluş. Deci, Clara ne vorbeşte aici despre evenimentul naşterii surorii ei şi despre modulcum resimte acst fapt. Prezenţa tatălui în partea stângă, a feminităţii sugerează o relaţieafectivă cu tata; în acelaşi timp, aparent paradoxal, el este cel mai îndepărtat de ea. Nicimama nu este aproape, Clara fiind despărţită de părinţii ei de cărucior. În felul acesta putem96