Sub<strong>si</strong>stemele familiale sunt reprezentate fie de <strong>in</strong>divizii s<strong>in</strong>guri, fie de diade (exemplumamă – copil, soţ – soţie). Ele se pot forma după criterii precum: generaţia căreia membriiaparţ<strong>in</strong>, sex, <strong>in</strong>terese, funcţii. Cele mai importante şi mai des întâlnite sub<strong>si</strong>steme familiale sunt:1. Sub<strong>si</strong>stemul adulţilor – uneori acesta este denumit şi sub<strong>si</strong>stemul marital sau al soţilor,deoarece <strong>in</strong>clude, de regulă, diada soţilor. Rolul preponderent este cel de a modela<strong>in</strong>timitatea şi angajamentul. Pr<strong>in</strong>cipalele abilităţi necesare pentru a-şi îndepl<strong>in</strong>i acest rolsunt complementaritatea şi acomodarea reciprocă. Complementaritatea permite fiecăruisoţ să participe la viaţa familială, să “ofere” fără a con<strong>si</strong>dera că pr<strong>in</strong> aceasta “pierde” ceva.Adică ambii soţi <strong>si</strong>mt că pot fi <strong>in</strong>dependenţi, dar în acelaşi timp şi că sunt împreună.Dificultăţile de relaţionare pot apărea de exemplu, atunci când unul d<strong>in</strong>tre soţi <strong>in</strong><strong>si</strong>stă înurmărirea propriilor scopuri, lăsând în urmă scopurile diadei ca întreg.Acest sub<strong>si</strong>stem poate deveni un refugiu faţă de stresul extern, şi o matrice pentru contactulcu alte <strong>si</strong>steme sociale. El poate stimula învăţarea, creativitatea şi creşterea, ceea ce poate duce laacomodarea reciprocă, adică la susţ<strong>in</strong>erea aspectelor pozitive ale partenerului şi la actualizareaaspectelor creative ale acestuia, aspecte ce erau <strong>in</strong>active până atunci.Sub<strong>si</strong>stemul marital are nevoie şi de protecţie faţă de cer<strong>in</strong>ţele şi nevoile altor <strong>si</strong>steme, maiales în <strong>si</strong>tuaţia cuplurilor cu copii, pentru a-şi oferi unul altuia suport emoţional.2. Sub<strong>si</strong>stemul parental apare atunci când se naşte primul copil şi de regulă cupr<strong>in</strong>de păr<strong>in</strong>ţii,dar poate <strong>in</strong>clude şi membrii ai familiei ext<strong>in</strong>se (exemplu – bunica). Responsabilitatea loreste mai ales de a creşte copiii, de a-i ghida, de a stabili limitele şi de a-i discipl<strong>in</strong>a. Acumapar de multe ori dificultăţi, deoarece adulţii dev<strong>in</strong> în acelaşi timp partener pentru celălaltmembru al diadei maritale, dar şi păr<strong>in</strong>te pentru copil şi nu întotdeauna aceste două tipuride funcţii sunt eficient întrepătrunse. Asta poate duce la destabilizarea cuplului marital,pr<strong>in</strong> atragerea unui copil în <strong>in</strong>teriorul acestui sub<strong>si</strong>stem sau la izolarea copilului de cătrecuplul marital (mai rar). Orice <strong>in</strong>fluenţă exterioară asupra copilului sau modificare înevoluţia acestuia va avea efecte şi asupra acestui sub<strong>si</strong>stem, chiar şi asupra celui marital.3. Sub<strong>si</strong>stemul fratriilor <strong>in</strong>clude copiii d<strong>in</strong> familie şi le oferă acestora primul grup social încare sunt cu toţii egali. În acest sub<strong>si</strong>stem copiii învaţă negocierea, cooperarea,competiţia, submi<strong>si</strong>vitatea, suportul reciproc, ataşamentul faţă de prieteni. Ei preiaudiferite roluri şi poziţii în familie, iar de multe ori acestea dev<strong>in</strong> semnificative pentruevoluţia lor ulterioară în viaţă. În familiile cu mulţi copii există o diferenţiere a rolurilor şimai accentuată, cel mic încă acţionând în aria securităţii, îngrijirii şi a ghidării, timp încare cel mare deja experimentează contactele şi contractele cu mediul extrafamilial.Fiecare sub<strong>si</strong>stem are nevoie de graniţe clare, dar şi flexibile pentru a se proteja decer<strong>in</strong>ţele şi nevoile celorlalte sub<strong>si</strong>steme, dar şi pentru a fi capabil să negocieze şi să<strong>in</strong>teracţioneze cu acesta.Graniţele reprez<strong>in</strong>tă un concept fundamental al orientării structuraliste. Ele reprez<strong>in</strong>tăreguli care def<strong>in</strong>esc c<strong>in</strong>e participă şi cum. Rolul graniţelor este de a proteja diferenţiereasub<strong>si</strong>stemelor. Fiecare d<strong>in</strong>tre acestea are funcţii specifice şi anumite cer<strong>in</strong>ţe de la membrii săi;dezvoltarea abilităţilor <strong>in</strong>terpersonale în <strong>in</strong>teriorul acestor <strong>si</strong>steme se repercutează asupra libertăţiisub<strong>si</strong>stemului respectiv faţă de celelalte.Natura graniţelor va avea un puternic impact asupra funcţionării fiecărui sub<strong>si</strong>stem, dar şi alfamiliei ca întreg.M<strong>in</strong>uch<strong>in</strong> descrie trei tipuri de graniţe care se înt<strong>in</strong>d pe un cont<strong>in</strong>uum de la foarte rigide lafoarte difuze:- Graniţele rigide sunt cele care permit o <strong>in</strong>teracţiune şi o comunicare m<strong>in</strong>imală între sub<strong>si</strong>steme.Indivizii pot fi izolaţi sau forţaţi să acţioneze autonom. Ele permit membrilor maximum de16
<strong>in</strong>dependenţă şi o <strong>in</strong>teracţiune m<strong>in</strong>imă cu ceilaţi membrii. Sub<strong>si</strong>stemele (adică <strong>in</strong>divizii saudiadele) pot deveni astfel separate de restul familiei.- Graniţe clare – se află la mijlocul cont<strong>in</strong>uumului d<strong>in</strong>tre rigid şi difuz; sunt cele care promoveazăcomunicarea deschisă şi <strong>in</strong>timitatea sub<strong>si</strong>stemelor, astfel încât acestea pot opera liber pentruîndepl<strong>in</strong>irea funcţiilor lor în cadrul familiei.- Graniţe difuze – sunt caracterizate pr<strong>in</strong> def<strong>in</strong>irea vagă a funcţiilor şi a membrilor care fac parted<strong>in</strong> sub<strong>si</strong>steme. Ele permit o <strong>in</strong>timitate m<strong>in</strong>imă şi o <strong>in</strong>teracţiune maximă. Nu este clar c<strong>in</strong>e areresponsabilitatea şi autoritatea, iar membrii familiei pot fi mult <strong>in</strong>fluenţaţi unul de celălalt. În alţitermeni, relaţiile d<strong>in</strong>tre membrii sunt suprapuse.3. Funcţiile familieiExistă mai mulţi autori care au descris pe larg funcţiile pe care le îndepl<strong>in</strong>eşte o familie. Oprezentare clară şi detaliată o poţi gă<strong>si</strong> la Maria Vo<strong>in</strong>ea, în cartea ei „Sociologia Familei” (1993).Eu am preferat aici o scurtă trecere în revistă a pr<strong>in</strong>cipalelor funcţii ale familiei. Acestea sunt:• Funcţia economică – presupune a a<strong>si</strong>gura resursele materiale, f<strong>in</strong>anciare necesare existenţeifamiliei (locu<strong>in</strong>ţă, hrană, ha<strong>in</strong>e, etc.). Această funcţie este foarte importantă. Dacă ea esterealizată corespunzător, atunci familia se poate concentra şi poate îndepl<strong>in</strong>i şi celelalte funcţii.Această funcţie este realizată de ambii soţi pr<strong>in</strong> aducerea veniturilor (ca urmare a exercităriiunei profe<strong>si</strong>i, cel mai des), pr<strong>in</strong> procurarea şi producerea hranei, a obiectelor de îmbrăcăm<strong>in</strong>teşi de trai, pr<strong>in</strong> transmiterea profe<strong>si</strong>ei şi/sau susţ<strong>in</strong>erea copiilor în alegerea profe<strong>si</strong>ei.• Funcţia de socializare – presupune a transmite cu scopul a<strong>si</strong>milării de către copii, mai ales,dar şi de către toţi membrii familiei, a atitud<strong>in</strong>ilor, valorilor, pr<strong>in</strong>cipiilor, modelelor decomportament caracteristice unui anumit grup social. Cu alte cuv<strong>in</strong>te, este vorba de funcţia deeducare. Scopul acesteia este <strong>in</strong>tegrarea în societate a persoanei (copilului). Educaţia semanifestă la toate nivelurile: material, fizic, p<strong>si</strong>hologic, moral, spiritual. Evident, familiile audiferite grade de manifestare a acestei funcţii: unele se preocupă foarte mult de educareamembrilor săi, în timp ce altele mai deloc.• Funcţia de solidaritate – presupune a a<strong>si</strong>gura unitatea şi stabilitatea familiei. Ea implicămanifestarea sentimentelor de afecţiune, de respect, de apartenenţă la grupul familial, aîncrederii membrilor unii în alţii, a ajutorării şi a susţ<strong>in</strong>erii reciproce de-a lungul timpului, adezvoltării <strong>in</strong>timităţii. Se observă că în ultima vreme această funcţie pare d<strong>in</strong> ce în ce mai slabîndepl<strong>in</strong>ită, fapt dovedit de creşterea ratei divorţurilor şi a înmulţirii relaţiilor de concub<strong>in</strong>aj, acelibatarilor şi a familiilor monoparentale.• Funcţia sexual-reproductivă – presupune ca cei doi soţi să se ssatisfacă sexual reciproc şi sădea naştere la copii. Aceste două componente ale acestei funcţii sunt îndepl<strong>in</strong>ite diferit, însensul că în unele familii accentul se pune pe împl<strong>in</strong>irea sexuală, în timp ce în alte familii, seacordă o importanţă mai mare naşterii copiilor. Evident acest lucru este dependent de culturad<strong>in</strong> care fac parte familiile, de gradul şi tipul de educaţie avut, de cred<strong>in</strong>ţele religioase, dedor<strong>in</strong>ţa şi caracteristicile fizice şi p<strong>si</strong>hologice ale celor doi soţi (parteneri). Actualmente, însocietăţile mai avansate economic cuplurile şi familiile t<strong>in</strong>d tot mai mult să pună în prim planîmpl<strong>in</strong>irea afectiv-sexuală, după care cea reproductivă.17
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67:
Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69:
complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71:
sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73:
HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75:
nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77:
2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79:
Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în