3. Am<strong>in</strong>teşte-ţi o fotografie a familiei tale (cea de orig<strong>in</strong>e). Priveşte-ţi cu atenţie cu ochii m<strong>in</strong>ţiifotografia. Opreşte-te pentru câteva clipe asupra fiecărei persoane de acolo. Gândeşte-te la ea ş<strong>in</strong>otează toate rolurile pe care le au în familia ta: de soţie/soţ, mamă/tată, bunic/bunică, fiu/fiică,nepot/nepoată. Notează în dreptul fiecărei persoane ce face ea în calitate de: soţie/soţ, mamă/tată,bunic/bunică, fiu/fiică, nepot/nepoată. Discută cu un coleg (o colegă): Care sunt comportamentelepe care le exercită? Care sunt comportamentele specifice fiecărei persoane d<strong>in</strong> familia ta? Caresunt comportamentele comune şi diferenţiale exercitate de persoanele de gen fem<strong>in</strong><strong>in</strong> d<strong>in</strong> familiata? Care sunt comportamentele comune şi diferenţiale exercitate de persoanele de gen mascul<strong>in</strong>d<strong>in</strong> familia ta? Care d<strong>in</strong>tre aceste comportamente îţi sunt caracteristice şi ţie? Cum le-ai„moştenit” (exerciţiu adaptat după un exerciţiu al Elenei Anghel, p<strong>si</strong>holog şi con<strong>si</strong>lier şcolar)4. Construieşte-ţi genograma (sau ia-o pe cea care ai făcut-o la capitolul 3) şi <strong>in</strong>terpreteaz-o cât deaprofundat poţi. După ce ai făcut tot ce ai putut, roagă un coleg să o <strong>in</strong>terpreteze şi el. Comentaţiapoi diferenţele de <strong>in</strong>terpretare şi gă<strong>si</strong>ţi explicaţii pentru ele.5. Realizează genograma unei persoane cunoscute, dar nu foarte apropiată emoţional de t<strong>in</strong>e(pentru a-ţi păstra obiectivitatea şi a putea se<strong>si</strong>za pattern-urile transmise transgeneraţional). Careeste nivelul ei de diferenţiere a s<strong>in</strong>elui?Bibliografie suplimentarăJOURDAN-IONESCU, C., LACHENCE, J., Desenul familiei, Ed. Profex, Timişoara, 2003.MINULESCU, M., Teste proiective, Ed. Titu Maiorescu, Bucureşti, 2001.MITROFAN, I. (coord.), P<strong>si</strong>hopatologia, p<strong>si</strong>hoterapia şi con<strong>si</strong>lierea copilului, Bucureşti, Ed.SPER, 2001.102
CAPITOLUL 10Optimizarea relaţiilor de familieIată că ai ajuns şi la ultimul capitol al acestui manual! Sper ca ceea ce ai citit până acum să te fiajutat şi să îţi fi lărgit aria <strong>in</strong>tereselor şi cunoşt<strong>in</strong>ţelor tale despre familie. Acum, îna<strong>in</strong>te de a tedespărţi de domeniul acesta, aş vrea să îţi ofer şi câteva elemente despre modul în care<strong>in</strong>formaţiile despre p<strong>si</strong>hologia familiei pot fi folo<strong>si</strong>te pentru a optimiza dezvoltarea noastrăsexuală şi ca membri ai unei familii, oricare ar fi forma pe care aceasta ar avea-o. De asemenea,mi-aş dori ca acest capitol să alunge măcar o parte d<strong>in</strong>tre <strong>in</strong>hibiţiile ce stau în calea apelării la uncon<strong>si</strong>lier sau terapeut marital sau de familie, atunci când cuplul sau familia traversează o criză.De altfel, eu militez pentru o mai bună şi mai con<strong>si</strong>stentă educaţie pentru viaţa sexuală şi cea defamilie, căci întotdeeauna prevenţia este mai eficientă, mai scurtă şi mai facilă decât tratarea.Astfel, mă aştept ca la f<strong>in</strong>alul parcurgerii rândurilor de mai jos să ştii:- care este scopul educaţiei pentru viaţa de familie;- cum s-ar putea realiza educaţia pentru viaţa de familie;- ce presupune educaţia sexuală;- de ce avem nevoie de educaţie sexuală;- care sunt pr<strong>in</strong>cipalele orientări terapeutice pentru familii şi care sunt scopurile acestora.1. Educaţia pentru viaţa de familie. Educaţia sexuală.În condiţiile în care există tot mai multe dileme cu privire la evoluţia cuplului şi familiei,cred că este foarte necesar să se construiască stategii creative şi atractive care să aibă ca scopeducarea copiilor şi t<strong>in</strong>erilor pentru viaţa de familie şi pentru viaţa sexuală. Numărul tot mai mareal divorţurilor după o scurtă perioadă de mariaj, al sarc<strong>in</strong>ilor adolescent<strong>in</strong>e, al copiilor păr<strong>in</strong>ţiloradolescenţi, numărul mare al avorturilor şi al bolilor transmi<strong>si</strong>bile sexual, a victimelor abuzurilorsexuale şi ale violenţei familiale cred că vorbeşte de la s<strong>in</strong>e în favoarea unei astfel de educaţii.Educaţia pentru viaţa de familie ar avea ca scop pregătirea t<strong>in</strong>erilor pentru a avea o viaţăde familie mai satisfăcătorare şi mai stabilă. Con<strong>si</strong>der că ea s-ar putea realiza pr<strong>in</strong>.• Formarea şi dezvoltarea identităţii p<strong>si</strong>hosexuale a adolescenţilor;• Autocunoaşterea în vederea realizării <strong>in</strong>tercunoaşterii şi <strong>in</strong>timităţii satisfăcătoare în cuplu;• Conştientizarea unor patternuri emoţionale şi de comportament preluate d<strong>in</strong> familia deorig<strong>in</strong>e şi care ar pute fi un factor <strong>in</strong>hibitor al dragostei şi <strong>in</strong>timităţii în cuplu şi familie;• Conştientizarea a ceea ce presupun rolurile familiale şi a modalităţilor pr<strong>in</strong> care se potîndepl<strong>in</strong>i rolurile conjugale şi parentale;• Dobândirea unor achiziţii p<strong>si</strong>hocomportamentale în vederea realizării unei bune <strong>in</strong>timităţiîn viaţa de familie;• Stimularea resurselor personale pentru optimizarea abilităţilor de relaţionare şicomunicare în cuplu şi familie;• Modalităţi de abordare şi gestionare a conflictelor familiale, etc.În ceea ce priveşte educaţia sexuală, aş menţiona că o anchetă ONU dată publicităţii în1998 (apud M. Hickl<strong>in</strong>g, 2000, p. 8) arăta că:• „Educaţia sexuală t<strong>in</strong>de să-i încurajeze pe cei care o primesc să îşi înceapă viaţasexuală mai târziu;103
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29:
În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31:
vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33:
De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35:
Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37:
sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39:
Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41:
unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43:
SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45:
CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47:
2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49:
De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51:
Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în