sau restrictiv. Ele se pot menţ<strong>in</strong>e o viaţă întreagă, ducând la perturbări ale funcţionării sexuale,aşa cum se întâmplă pentru multe persoane cu educaţie sexuală rigidă sau eronată.Teoria cognitivă se referă la totalitatea modalităţilor de gândire care <strong>in</strong>fluenţeazăcomportmentul sexual, modul în care gândirea <strong>in</strong>fluenţează emoţiile implicate în sexualitate.Evident, modul în care ne formăm concepţia despre propria sexualitate, sexualitatea celorlalţi, va<strong>in</strong>fluenţa modul în care ne vom exprima sexualitatea. Plecând tocmai de la această premisă,p<strong>si</strong>hologul Sandra Bem a alcătuit un <strong>in</strong>ventar al aşa-numitei scheme sexuale – Inventarul SexualBem în care apar anumite caracteristici con<strong>si</strong>derate def<strong>in</strong>itorii pentru sexul fem<strong>in</strong><strong>in</strong> şi pentru celmascul<strong>in</strong>. Mai multe detalii despre acest <strong>in</strong>ventar găseşti în „<strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> vieţii de cuplu”, a I.Mitrofa şi C. Ciupercă (2002, p. 131).Teoriile învăţării au în vedere faptul că oamenii învaţă să îşi manifeste <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctul sexual şideci, comportamentele sexuale sunt preluate de la semeni. Trei tipuri de învăţare sunt importante:• pr<strong>in</strong> condiţionare cla<strong>si</strong>că - reprezentativ fi<strong>in</strong>d cercetătorul rus Ivan Pavlov. Teoriapavloviană a condiţionării este utilă în explicarea unor fenomene sexuale cum ar fifetişismul sau atracţia sexuală ce apare în anumite locuri, de exemplu, doar pentru căs-a asociat cu trăirea unei excitaţii în locul respectiv la un alt moment.• pr<strong>in</strong> condiţionare operantă – reprezentativ fi<strong>in</strong>d p<strong>si</strong>hologul american B.F. Sk<strong>in</strong>ner.Această condiţionare se realizează pr<strong>in</strong> reîntărire, fie pozitivă (recompense), fienegativă (pedepse). Multe comportamente sexuale se modelează în funcţie de modulcum au fost reîntărite. De exemplu, masturbarea produce plăcere, ceea ce întăreştecomportamentul, dar dacă aceasta este pedep<strong>si</strong>tă de c<strong>in</strong>eva important pentru copil,atunci ea va apare în condiţii modificate, în sensul că se va produce probabil în baiesau dormitor cu uşa încuiată sau doar atunci când este s<strong>in</strong>gur acasă. Anxietateaprodusă însă de <strong>in</strong>terdicţie sau culpabilizare va duce la <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>ficareacomportamentului masturbator datorită ten<strong>si</strong>unii care se cere a fi eliberată pr<strong>in</strong>orgasm. Sau, o femeie ale cărei prime experienţe sexuale au generat durere, va t<strong>in</strong>de săevite actul sexual sau să experimenteze în cont<strong>in</strong>uare disconfort sau durere.• Pr<strong>in</strong> învăţare socială – reprezentativ fi<strong>in</strong>d p<strong>si</strong>hologul american Albert Bandura. Aiciun fol determ<strong>in</strong>ant îl joacă învăţarea pr<strong>in</strong> imitaţie şi pr<strong>in</strong> identificarea cu celălalt. Unconcept al lui Bandura eficient şi în înţelegerea comportamentului sexual este acela deauto-eficienţă, adică un <strong>si</strong>mţ al competenţei în folo<strong>si</strong>rea unei abilităţi. Această autoeficienţădeterm<strong>in</strong>ă încrederea pe care un <strong>in</strong>divid o are în capacitatea sa de a atragesexual, de a realiza un act sexual satisfăcător şi de a fi capabil de <strong>in</strong>timitate sexuală cuun partener.Perspectiva sociologică se centrează pe modul în care societatea stimulează sau <strong>in</strong>hibăanumite manifestări sexuale. Există trei elemente de bază ale acestei perspective:• Orice societate va regla sexualitatea umană;• Instituţiile sociale fundamentale (familia, şcoala, biserica etc.) vor crea, <strong>in</strong>fluenţa şideterm<strong>in</strong>a anumite reguli care vor modela comportamentul sexual uman;• Comportamentele sexuale vor fi con<strong>si</strong>derate normale sau potrivite într-o cultură, daraberante sau nepotrivite într-o altă cultură.Rezumatul capitolului70
Am debutat capitolul pr<strong>in</strong> ream<strong>in</strong>tirea obiectului de studiu al p<strong>si</strong>hosexologiei: <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctul sexual şicomportamentul sexual. Ţi-am prezentat o trecere succ<strong>in</strong>tă în revistă a pr<strong>in</strong>cipalilor cercetătorid<strong>in</strong> domeniul p<strong>si</strong>hosexologiei şi anume pe Sigmund Freud, Henry H. Ellis, Richard von Krafft-Eb<strong>in</strong>g, Magnus Hirschfeld, Albert K<strong>in</strong>sey, William Master şi Virg<strong>in</strong>ia Johnson. Apoi am prezentatteoriile care au avut impact asupra înţelegerii <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctului sexual, pr<strong>in</strong> prisma a trei perspective:evoluţionistă, p<strong>si</strong>hologică şi sociologică. Am <strong>in</strong><strong>si</strong>stat mai mult asupra celor p<strong>si</strong>hologice,organizând teoriile, d<strong>in</strong> nou, în trei grupuri: teoria p<strong>si</strong>hanalitică, teoria cognitivă şi teoriileînvăţarii.Glosar de termeni folo<strong>si</strong>ţiAuto-eficienţăErosEvoluţieInst<strong>in</strong>ct sexualLibidouPr<strong>in</strong>cipiul plăceriiPr<strong>in</strong>cipiulrealităţiiSelecţie naturalăSociobiologieThanatosZonă erogenă<strong>si</strong>mţul competenţei atunci când se execută anumite comportamente careexprimă anumite abilităţi.pul<strong>si</strong>unea vieţii, pul<strong>si</strong>unea sexuală.fenomen pr<strong>in</strong> care vietăţile du forma actuală datorită modificărilor gradualeîn materialul genetic al predecesorilor.<strong>si</strong>stem de tend<strong>in</strong>ţe naturale care determ<strong>in</strong>ă şi dirijează manifestările sexuale.energia vieţii, energia sexuală, Eros.căutarea de a evacua şi de a reduce anumite ten<strong>si</strong>uni p<strong>si</strong>hice, căutareaplăcerii descărcării pul<strong>si</strong>onale asociate compul<strong>si</strong>ei la repetiţie a unorexperienţe (D. Marcelli)con<strong>si</strong>derarea limitărilor, <strong>in</strong>terdicţiilor, temporizărilor necesare pentru cadescărcarea pul<strong>si</strong>onală să nu aiba un aspect distructiv pentru subiectproces pr<strong>in</strong> care supreavieţuiesc doar acei <strong>in</strong>divizi adaptaţi la mediulînconjurător.studiul comportamentelor sociale ale animalelor.pul<strong>si</strong>unea morţii, a (auto)distrugerii, opus vieţii.parte a orpului mai sen<strong>si</strong>bilă la stimulare sexuală.Exerciţii şi teme pentru sem<strong>in</strong>ar1. Un bărbat vede o femeie atrăgătoare sexual. Care ar fi mesajele pe care le-ar transmite id-ulsău? Dar ego-ul său? Dar superego-ul?2. Dă exemple de comportamente sexuale proprii care s-au păstrat datorită unor recompense şi decomportamente sexuale care s-au st<strong>in</strong>s sau le-ai modelat datorită pedepselor.3. Descrie în maxim 350 de cuv<strong>in</strong>te concepţia ta cu privire la sexualitatea ta. După ce term<strong>in</strong>ămcursul, revezi descrierea şi analizează dacă apar idei noi sau anumite emoţii.4. Dă-ţi câteva m<strong>in</strong>ute în care să te aşezi comod şi să îţi ream<strong>in</strong>teşti care au fost persoanele careau avut impact asupra dezvoltării tale sexuale. C<strong>in</strong>e ţi-a fost model? Pe c<strong>in</strong>e ai imitat? Cu c<strong>in</strong>e teaiidentificat?5. Cum ai putea explica cu ajutorul teoriei evoluţioniste glumele priv<strong>in</strong>d atracţia sexuală abărbaţilor pentru femeile cu sânii mari şi a femeilor pentru bărbaţii musculoşi?Bibliografie suplimentarăENĂCHESCU, C., Tratat de p<strong>si</strong>hosexologie, Ed. Polirom, Iaşi, 200371
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în