d<strong>in</strong>tre ei îl vor evita sau refuza tocmai datorită <strong>in</strong>capacităţii de a mai acorda un sensexperienţei lor şi de a crede într-o po<strong>si</strong>bilă perspectivă pozitivă asupra vieţii şi lumii lor.6. Perturbarea expan<strong>si</strong>vităţii sufletului în contextul vieţii. Se întâlneşte la persoaneletraumatizate sever care se <strong>si</strong>mt alienate de propriul <strong>si</strong>stem de cred<strong>in</strong>ţe, de tot ce credeaudespre ele că sunt. Se <strong>si</strong>mt depărtate de asemenea de ceea ce le aparţ<strong>in</strong>eau cândva şiprivaţi de surse de suport şi <strong>in</strong>spiraţie. Aceste persoane pot fi cele care au pierdut unmembru al familiei pr<strong>in</strong> suicid, la cele supuse unor abuzuri fizice, sexuale, emoţionalegrave încă d<strong>in</strong> timpul copilăriei timpurii, la cei care sunt atât de devastaţi încât nici unajutor nu mai pare relevant sau nu pot gă<strong>si</strong> o cale de revenire. Pentru unii specialişti,această traumă ar fi un semn al am<strong>in</strong>tirilor reprimate, mai ales în cazurile unde sesuspectează un eveniment traumatizant în perioada <strong>in</strong>fantilităţii sau a copilăriei.Pr<strong>in</strong>cipalele manifestări ale acestui tip de traumă sunt pierderea <strong>si</strong>mţului de a fi viu, de a fimobil, expan<strong>si</strong>v, de a fi parte a lumii întregi.Sigur, ne putem întreba, alături de F. Macnab dacă nu cumva stabilirea acestor traume centrale nureprez<strong>in</strong>tă încercarea terapeutului de a-şi controla propriile anxietăţi în faţa <strong>in</strong>con<strong>si</strong>stenţelor,fricilor şi destructurării cu care se prez<strong>in</strong>tă clienţii în cab<strong>in</strong>et; sau poate încercarea p<strong>si</strong>hologului dea oferi un <strong>si</strong>stem de lucru cu <strong>si</strong>tuaţiile tulburătoare la care este martor. D<strong>in</strong>colo de aceste întrebări,cele şase traume centrale îşi găsesc utilitatea în procesul de analiză a patologiilor <strong>in</strong>dividuale,familiale şi sociale, dar şi în procesele terapeutice, pr<strong>in</strong> faptul că deschid larg accesul laexplorarea reflecţiilor şi poveştilor pe care le dezvăluie clienţii. Ele încurajează persoana săconştientizeze care este trauma majoră care stă în spatele naraţiunii sale, pentru ca în felul acestasă îşi construiască împreună cu terapeutul un plan de recuperare sau chiar îmbunătăţire a proprieipersonalităţi şi a relaţiilor cu ceilalţi. Astfel, în haosul creat de evenimentul traumatizant,terapeutul are şansa de a încuraja contactul clientului, fie că este <strong>in</strong>dividul, fie că este familia, cupropriile sale resursele personale, sociale şi spirituale, poate chiar şi cu acelea care ar fi statascunse dacă nu ar fi existat acea traumă.Evenimentele traumatizante, deci şi cele care se petrec în <strong>si</strong>stemele familiale, produc reacţiicare afectează următoarele niveluri ale p<strong>si</strong>hicului uman:• Nivelul de funcţionare (pe plan fizic, p<strong>si</strong>hic <strong>si</strong> social)• Viaţa afectivă• Imag<strong>in</strong>ea de s<strong>in</strong>e• Viziunea asupra viitorului• Sentimentul de împl<strong>in</strong>ireIată care sunt cele mai importante reacţii ce se constituie la traumă, în detaliu (parţial cupr<strong>in</strong>se înDSM IV):• În sfera fiziologică: amorţirea respon<strong>si</strong>vităţii generale (fizică sau p<strong>si</strong>hică), nivel deexcitare foarte crescut (arousal sporit)– reacţii exagerate <strong>si</strong> imediate la stimulii obişnuiţi,<strong>in</strong>somnie, plâns, lipsa apetitului ce duce la scăderea greutăţii corporale, manifestăr<strong>in</strong>eurovegetative: palpitaţii, tahicardie, hiperhidroză, paloare, scăderea <strong>si</strong>stemului imunitar(de unde frecvenţa crescută a diverselor boli) etc.56
• În sfera emoţiilor (aici sunt cele mai puternice reacţii): stare de şoc, temeri, groază,diverse anxietăţi, depre<strong>si</strong>e, disperare, neput<strong>in</strong>ţă, neajutorare, melancolie, regret, durere,s<strong>in</strong>gurătate, tristeţe, furie, ură, v<strong>in</strong>ovăţie, dezaprobare, neîmpl<strong>in</strong>ire şi gol existenţial;• În sfera cogniţiilor: am<strong>in</strong>tiri, flash-back-uri, rum<strong>in</strong>aţii, gânduri culpabilizatoare,catastrofizante, negative, coşmaruri, tend<strong>in</strong>ţa de a uita, de a reprima, de a nega pentru a numai <strong>si</strong>mţi durerea, depersonalizare, derealizare, sc<strong>in</strong>dare, ideaţii suicidare. Foartesemnificativ este faptul că trauma produce o puternică zguduire a <strong>si</strong>stemului de valori şide cred<strong>in</strong>ţe ale persoanei despre s<strong>in</strong>e, alţii şi despre lume; ea duce la o zdrunc<strong>in</strong>aredurabilă a înţelegerii de s<strong>in</strong>e şi a lumii, mai mult sau mai puţ<strong>in</strong> cupr<strong>in</strong>zătoare. Esteafectată imag<strong>in</strong>ea şi stima de s<strong>in</strong>e, precum şi capacitatea de a-şi imag<strong>in</strong>a vreun viitor.• În sfera comportamentală: persoana se poate izola de ceilalţi, poate deveni agre<strong>si</strong>vă,pretenţioasă, cicălitoare, haotică, poate renunţa la unele activităţi, la viaţa socială, poateapela la abuz de alcool, droguri, tutun sau poate să se suprasolicite profe<strong>si</strong>onal saufamilial pentru a nu mai avea timp şi putere să <strong>si</strong>mtă durerea. Chiar şi tentativele suicidareşi suicidele sunt des întâlnite.D<strong>in</strong> punctul lui Mardi Horowitz (apud Fischer şi Riedesser, 1998, p.89-90), unul d<strong>in</strong>tre primiicercetători ai traumelor con<strong>si</strong>deră că reacţia post-expozitorie trece pr<strong>in</strong> mai multe faze; reacţiatraumatică este varianta patologică de răspuns la expunerea la evenimentul traumatizant, iarvarianta normală este denumită stres response.Fazele sunt următoarele (apud Fischer şi Riedesser, 1998, p.89-90):• Faza expozitorie peri-traumatică – răspunsul normal este format d<strong>in</strong> ţipete, teamă doliu,şi reacţie de mânie. Starea patologică a experienţei este desemnată ca <strong>in</strong>undare cu impre<strong>si</strong>icopleşitoare. Persoana afectată este cupr<strong>in</strong>să de o reacţie nemijlocită şi se află adesea încămult timp după aceea într-o stare de panică, respectiv, epuizare, care ia fi<strong>in</strong>ţă d<strong>in</strong> reacţiileemoţionale care escaladează.• Faza (respectiv starea) de negare. Cei afectaţi se apără împotriva am<strong>in</strong>tirilor d<strong>in</strong> <strong>si</strong>tuaţiatraumatică. Varianta patologică: comportament extrem de evitare, eventual susţ<strong>in</strong>ut defolo<strong>si</strong>rea de droguri şi medicamente pentru a nu fi obligat să trăiască durerea sufletească.• Faza (respectiv starea) de <strong>in</strong>vazie a gândurilor sau imag<strong>in</strong>ilor mnezice. Variantapatologică: trăiri cu gânduri şi imag<strong>in</strong>i mnezice ale traumei care se impun.• Faza (respectiv starea) de perlaborare. Aici cei afectaţi se confruntă cu evenimenteletraumatice şi cu reacţia lor personală.• Concluzie relativă (completion). Un criteriu este capacitatea de a-şi putea ream<strong>in</strong>ti <strong>si</strong>tuaţiatraumatică în cele mai importante părţi ale sale, fără a se gândi compul<strong>si</strong>v la acestea.Variantele patologice ale ultimelor două faze sunt frozen states: stări de încremenire cu <strong>si</strong>mptomep<strong>si</strong>hosomatice, ca senzaţii corporale false de diferite naturi şi pierderea speranţei de a puteaperlabora şi concluziona experienţa traumatică; mai departe, alterări de caracter ca o încercare dea nu mai trăi subiectiv cu experienţa traumatică impo<strong>si</strong>bil de stăpânit. Comportamentele deevitare ext<strong>in</strong>se se transformă cu timpul în trăsături fobice de caracter. Tulburarea capacităţii demuncă şi tulburarea de a iubi pot fi văzute ca un semn al alterării caracteriale provocată detraumă.4. Efectele traumelor familiale57
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în