2. <strong>in</strong>formaţii de tip funcţional – modul în care se manifestă fiecare membru d<strong>in</strong> punctde vedere medical, emoţional, comportamental. Aceste <strong>in</strong>formaţii se trec în dreptulfiecărui membru, adică lângă semnul grafic care îl reprez<strong>in</strong>tă pe acel <strong>in</strong>divid.Exemple de astfel de <strong>in</strong>formaţii sunt: consumul exce<strong>si</strong>v de alcool, bolile, modul încare se comportă persoana în <strong>si</strong>tuaţii importante etc. Evident, aceste <strong>in</strong>formaţii vor fimai degrabă subiective, spre deosebire de <strong>in</strong>formaţiile demografice care suntobiective.3. <strong>in</strong>formaţii priv<strong>in</strong>d evenimentele critice – acele evenimente care presupun schimbărimajore în persoană şi familie, schimbările de relaţie, eşecurile, reuşitele etc.În mod frecvent, genograma conţ<strong>in</strong>e:• Semne grafice care <strong>in</strong>dică sexul membrilor (pătrate pentru bărbaţi şi cercuri pentrufemei), tipurile de relaţii d<strong>in</strong>tre ei (l<strong>in</strong>ii orizontale cont<strong>in</strong>ue pentru căsătorii, punctatepentru concub<strong>in</strong>aj, l<strong>in</strong>ii verticale cont<strong>in</strong>ue pentru copii etc.). Există o serie de <strong>si</strong>mboluripentru construirea genogramei – vezi <strong>si</strong>mbolurile de mai jos.• evenimentele nodale sau critice ale familiei – adică evenimentele care au schimbatfuncţionarea familiei, cum ar fi naşteri, avorturi, divorţuri, separări ale membrilor,schimbarea locu<strong>in</strong>ţei, boli, accidente, decese.• caracteristicile <strong>si</strong>stemului familial, cum ar fi triunghiurile şi separările emoţionale,astfel încât sunt evidenţiate procesele multigeneraţionale care au modelat familianucleară. De exemplu, c<strong>in</strong>e cu c<strong>in</strong>e vorbeşte mai des, direct sau chiar la telefon, c<strong>in</strong>e cuc<strong>in</strong>e se ceartă, locul rezidenţei (adică apropierea membrilor familiei, c<strong>in</strong>e cu c<strong>in</strong>elocuieşte sau se vizitează), etc. Se <strong>in</strong>vestighează de asemenea şi relaţiile familiei cuexteriorul: prietenii, biserica, medicii, profesorii, toate acele persoane care ausemnificaţie pentru funcţionarea familiei.• caracteristicile esenţiale ale membrilor familiei, care dau <strong>in</strong>formaţii despre persoane,dar şi despre modul de reacţie, mai ales emoţional, al membrilor familiei în condiţii destres. Aceste <strong>in</strong>formaţii se referă la orig<strong>in</strong>ea culturală şi etnică, statutul socio-economic,apartenenţa religioasă, profe<strong>si</strong>e, hobby-uri, dar şi caracteristicile de personalitate care aurelevanţă pentru membrii familiei, regulile şi căile de a face faţă conflictelor şimomentelor ten<strong>si</strong>onante, care cresc nivelul anxietăţii, dependenţele (de alcool sau dedrog). Este important să se ceară <strong>in</strong>formaţii despre funcţiile şi rolurile pe care le aumembrii; de aceea, merită dată atenţie şi poreclelor, etichetelor folo<strong>si</strong>te pentru fiecarepersoană.Elaborarea genogrameiIată cum poate decurge un proces de elaborare a genogramei: vom spune persoanei saufamiliei că avem nevoie de aceste <strong>in</strong>formaţii pentru a înţelege problema lor sau modul încare ei funcţionează. Tonul va fi calm, l<strong>in</strong>iştitor, dechizând spre curiozitatea de a face şi aafla ceva nou.Etapele sunt următoarele:1. are loc întâlnirea cu persoana, cuplul sau familia şi se cere acordul pentru<strong>in</strong>vestigare;2. se reprez<strong>in</strong>tă grafic, pe o coală mai mare de hârtie, cu ajutorul <strong>si</strong>mbolurilor, fiecaremembru al familiei şi relaţiile d<strong>in</strong>tre ei;98
3. se cer <strong>in</strong>formaţii despre fiecare membru şi acestea vor fi notate în apropiereasemnului grafic corespunzător membrului. Este de preferat să se înceapă cu<strong>in</strong>formaţiile obiective şi să se cont<strong>in</strong>ue cu cele mai subiective, lăsând spre f<strong>in</strong>al celemai delicate, mai <strong>in</strong>time. Evident, în modul acesta, persoana sau familia are timp săse adapteze procesului.Întrebările se vor referi la familia nucleară, cea ext<strong>in</strong>să, la contextul familial lărgit, la <strong>si</strong>tuaţiafamilială actuală şi la <strong>si</strong>tuaţii trecute. Ele vor fi de genul:Pentru <strong>in</strong>formaţii obiective:- „Să începem cu familia dumneavoastră. Mai aveţi fraţi sau surori?”- „Unde s-a născut mama dumneavoastră?”- „Unde s-a mutat fratele tău după divorţ?”- „Care este ord<strong>in</strong>ea naşterii fraţilor?”Evenimente nodale:- „Când a murit bunicul? Care este cauza decesului?”- „Cum s-au întâlnit păr<strong>in</strong>ţii dumneavoastră? Cum au ajuns să se căsătorească?”- „Tatăl a mai fost căsătorit? A avut copii d<strong>in</strong> această căsătorie?”- „Când ai plecat de acasă? Cum ai făcut faţa separării de păr<strong>in</strong>ţi?”Pentru caracteristicile <strong>si</strong>stemului familial (relaţii, roluri):- „Cum păstraţi legătura cu mătuşa care este plecată d<strong>in</strong> ţară? Cât de des vorbiţi sau văscrieţi?”- „Cum se rezolvau conflictele în familia în care ai crescut?”- „Cum se exprima iubirea (furia, frustrarea, tandreţea) între păr<strong>in</strong>ţi atunci când erai mică?”- „Ce se întâmplă cu voi când tata v<strong>in</strong>e băut acasă?”- „Cum a reacţionat mama ta când s-a îmbolnăvit bunica d<strong>in</strong> partea tatălui?”- „C<strong>in</strong>e este văzut în familie ca fi<strong>in</strong>d puternic? Slab? Luptător? Cald? Distant?”- „C<strong>in</strong>e este oaia neagră a familiei?”Pentru caracteristicile membrilor:- „Cum l-ai putea descrie succ<strong>in</strong>t pe tatăl tău?”- „Care ar fi cele mai importante caracteristici ale bunicii tale, aşa cum ai cunoscut-o tu?”- „Cum reacţionează tatăl tău când tu iei o notă mică la şcoală?”- „Au fost probleme de natură legală în familie? A fost c<strong>in</strong>eva arestat? Care a fost motivul?”Interpretarea genogrameiDupă ce am completat genograma cu cât de multe date am reuşit să aflăm, vom încerca săidentificăm ce patternuri emoţionale, relaţionale, comportamentale se dist<strong>in</strong>g în <strong>si</strong>stemul familial.Pentru asta, ne vom organiza <strong>in</strong>terpretarea astfel:• Căutăm să observăm modalităţi repetitive de comportare; de regulă, aceste pot fi extrased<strong>in</strong> descrieri <strong>si</strong>milare ale unor persoane. De exemplu, apare aceeaşi caracteristică saucaracteristici apropiate la tată şi soţ, sau mamă şi fiică, sau unchi şi partener. Exemple decaracteristici sunt: ambiţios (ambiţioasă), muncitor (muncitoare), distant(ă), afectuos(afectuoasă), grijuliu (grijulie) etc. Acestea sunt mai po<strong>si</strong>bil să apară pe l<strong>in</strong>ie mascul<strong>in</strong>ăsau fem<strong>in</strong><strong>in</strong>ă în familie, adică bărbaţii să semene ca mod de a fi sau femeile să aibăaceleaşi caracteristici dom<strong>in</strong>ante. Acest lucru se observă foarte clar în familiile de tiptradiţional, unde rolurile în familie sunt stricte şi se transmit direct de la o generaţie laalta.99
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29:
În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31:
vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33:
De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35:
Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37:
sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39:
Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41:
unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43:
SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45:
CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47:
2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în