5. Pierderea unei identităţi familiale;6. Pierderea suportului social (cercului de prieteni).Literatura de specialitate oferă 5 stadii generale pr<strong>in</strong> care o persoană sau o familie trece dupăpierderea unei persoane dragi/semnificative (cu mici diferenţe între autori):1. negare & izolare2. furie3. construcţie & târguire4. depre<strong>si</strong>e5. acceptareAceste stadii pot fi însă întâlnite şi în cazul familiilor. Ord<strong>in</strong>ea lor nu este obligatorie, uneoripersoana rev<strong>in</strong>e la stadiile anterioare, alteori sare peste unele. Ele sunt însă utile deoarece ajută laidentificare <strong>si</strong>tuaţiei prezente în care se află persoana sau familia.Boala gravă a unui membruAcesta este un alt tip foarte serios de eveniment traumatizant pr<strong>in</strong> care poate trece ofamilie, deoarece el produce mutaţii profunde în structura familiei respective. De multe ori ceilalţimembrii ai familiei îşi organizează întreaga viaţă în jurul îngrijirii persoanei bolnave, fapt caredeterm<strong>in</strong>ă pe lângă avantajele şi menţ<strong>in</strong>erea unui echilibru familial şi sentimente de frustrare,<strong>in</strong>utilitate, disperare, furie şi chiar ură faţă de propria persoană sau faţă de bolnav. Acest lucruduce uneori la o atmosferă conflictuală, la eşec personal, la destructurarea relaţiilor sau <strong>si</strong>stemuluifamilial.Bolile care au poate cele mai puternice efecte negative asupra <strong>si</strong>stemului familial suntcancerul, SIDA, handicapurile fizice şi mentale severe, paraliziile, bolile p<strong>si</strong>hice severe. Eledeterm<strong>in</strong>ă sau se asociază foarte des cu celelalte evenimente traumatizante enumerate până acum,datorită costurilor materiale şi emoţionale implicate.În toate cazurile, evenimentele sau <strong>si</strong>tuaţiile familiale menţionate mai sus determ<strong>in</strong>ă <strong>in</strong>iţialaşa-numitul stres posttraumatic. Dacă ele per<strong>si</strong>stă, atunci putem, vorbi de constituirea unortraume, în adevăratul sens al cuvântului.Pentru a def<strong>in</strong>i trauma, avem în vedere câţiva autori care con<strong>si</strong>derăm că au contribuit laclarificarea termenului. Aceştia sunt p<strong>si</strong>hologii nemţi Gottfried Fischer şi Peter Riedesser şip<strong>si</strong>hologul australian Francis Macnab.3. Trauma p<strong>si</strong>hicăIată cum def<strong>in</strong>esc Gottfried Fischer şi Peter Riedesser (1998, p. 77) trauma p<strong>si</strong>hică: oexperienţă vitală de discrepanţă între factorii <strong>si</strong>tuaţionali amen<strong>in</strong>ţători şi capacităţile <strong>in</strong>dividualede stăpânire, care este însoţită de sentimente de neajutorare şi abandonare lip<strong>si</strong>tă de apărare şicare duce astfel la o prăbuşire de durată a înţelegerii de s<strong>in</strong>e şi de lume.În lucrarea sa apărută în 2000, „Traumas of Life and Their Treatment”, Francis Macnabafirmă că fiecare persoană traumatizată prez<strong>in</strong>tă de multe ori mai multe tipuri de traume. Deaceea, este important să fie stabilită aşa-numita traumă centrală. Trauma centrală este acea traumăcare afectează cel mai puternic persoana, deci rana p<strong>si</strong>hologică cea mai adâncă şi maiperturbatoare. O dată ce trauma centrală a fost identificată, toate celelalte traume, deoarece un54
eveniment traumatizant atrage după s<strong>in</strong>e mai multe traume, pot fi percepute şi tratate efectiv cafi<strong>in</strong>d secundare.Identificarea traumei centrale este vitală pentru o analiză contextuală a persoanei care afost traumatizată şi pentru toate formele de con<strong>si</strong>liere sau p<strong>si</strong>hoterapii scurte <strong>in</strong>tegrative. O datăce persoana recunoaşte trauma centrală, ea se<strong>si</strong>zează elementele esenţiale ale procesului derecuperare, sau dacă se află într-un proces terapeutic vede cum, pe măsură ce terapia asupratraumei centrale avansează, şi celelalte traume vor deveni părţi ale lucrului terapeutic.Iată cele şase traume centrale pe care o persoană le poate experimenta în viaţă, aşa cum aufost formulate ele de Francis Macnab (2000, p. 27 - 31):1. Amen<strong>in</strong>ţarea la adresa vieţii persoanei şi a pattern-urilor de trai. Unele evenimentetraumatizante afectează modul de viaţă al persoanei mai puternic decât altele, deşi toateaduc o schimbare bruscă a pattern-urilor de viaţă. Războaiele, dezastrele naturale,violenţa, tâlhăriile sunt în acelaşi timp amen<strong>in</strong>ţări specifice, dar şi difuze la adresa vieţiipersoanei. Simptomele, aşa cum sunt specificate ele în DSM IV, pot fi tratate toate, dar elesunt secundare faţă de amen<strong>in</strong>ţarea primară, deoarece efectele în urma acestor evenimenteafectează nu doar persoanele implicate, ci şi relaţii <strong>in</strong>terpersonale, <strong>in</strong>stituţii, organizaţii alecomunităţii, mediul de lucru etc. Totuşi, trauma centrală este perceperea unei amen<strong>in</strong>ţărila adresa vieţii şi la adresa <strong>in</strong>tegrităţii pattern-urilor de trai.2. Amen<strong>in</strong>ţarea <strong>in</strong>tegrităţii şi coerenţei eului. Apare clar în <strong>si</strong>tuaţii de <strong>in</strong>vazie sexuală, viol,abuz. Se referă la întreruperea dezvoltării şi creşterii, la o discrepanţă între „c<strong>in</strong>e sunt” şi„c<strong>in</strong>e mă aştept să fiu”. De asemenea, apare în tulburarea de stres posttraumatic datoratătorturii. Persoana a supravieţuit, dar a rămas cu lupta pentru recâştigarea unei coerenţe des<strong>in</strong>e după umil<strong>in</strong>ţă, încarcerare, tortură, şi cu zdrunc<strong>in</strong>area firească a mecanismelor dedefensă, a rezistenţelor şi stabilităţii mentale.3. Pierderea unei relaţii semnificative. Se produce în <strong>si</strong>tuaţii de deces, divorţ, separare şialienare. Poate apare şi în <strong>si</strong>tuaţiile în care un membru al familiei părăseşte casa familialăpentru a se stabili în altă parte. Pentru unii, acesta este un fapt normal de viaţă, dar alţii îlpercep ca pe o rupere majoră a legăturilor emoţionale. Alte relaţii se pot, de asemenea,modifica drastic; apar depre<strong>si</strong>i, idei suicidare, comportamente hetero- şi auto-agre<strong>si</strong>ve.Relaţia se referă atât la persoane, cât şi la obiecte sau animale înalt semnificative pentru<strong>in</strong>divid.4. Întreruperea funcţionării normale a persoanei. Se întâlneşte foarte des la supravieţuitoriiaccidentelor rutiere, casnice şi de muncă. Unele persoane beneficiază de pe urma rănilorpr<strong>in</strong> compensaţii băneşti, dar pentru altele durerea şi disabilitatea per<strong>si</strong>stentă tulburăsănătatea, fericirea şi starea de b<strong>in</strong>e. Cu atât mai clar se remarcă această traumă lapersoanele care au suferit modificări semnificative ale corpului sau desfigurări. Primulscop al acestor persoane este acela de a recâştiga cel puţ<strong>in</strong> nivelul funcţional de bază, şi încazul lor acceptanţa şi <strong>in</strong>tegrarea imag<strong>in</strong>ii corporale schimbate vor fi secundare, căci nicianxietatea referitoare la imag<strong>in</strong>ea corporală nu va fi dom<strong>in</strong>antă.5. Pierderea viziunii asupra vieţii. Apare des la refugiaţi, care au trecut pr<strong>in</strong> evenimentetraumatizante grave şi pe o perioadă mai lungă de timp. De exemplu, femeile croate şibosniace care au suferit violuri multiple de grupuri de soldaţi, care au fost obligate să îşiprivească fiicele în timp ce erau violate şi ele sau au fost martorele uciderii soţilor şi fiilorlor, fără case, bani, identitate au pierdut orice <strong>si</strong>mţ al unei lumi drepte. Cred<strong>in</strong>ţa lor într-unsentiment umanitar de bază a fost devastată. Când oamenilor li se distruge atât de multviziunea asupra vieţii, este de aşteptat să întâlnim la ei <strong>si</strong>mptome, nevoi şi tulburări carereflectă dezastrul <strong>in</strong>tern şi catastrofele sociale. Ei au nevoie de ajutor terapeutic, dar mulţi55
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în