2. Caracteristicile dezvoltării sexuale la adolescentÎn această perioadă există câteva caracteristici fundamentale ale dezvoltării p<strong>si</strong>hosexuale:• Dezvoltarea fizică a corpului şi a organelor sexuale;• Începutul manifestărilor fiziologice ale sexualităţii; la fete, asta înseamnă creştereasânilor, apariţia părului axial şi pubian, a menstrelor; la băieţi, se modifică vocea,apare pilozitatea, primele poluţii.• La adolescenţă apare furtuna hormonală, ceea ce determ<strong>in</strong>ă modificări decomportament, în sensul apariţiei <strong>in</strong>stabilităţii afective la fete şi a conduitelor agre<strong>si</strong>vela băieţi. De asemenea, se accentuează ten<strong>si</strong>une sexuală care se cere a fi descărcată, fiepr<strong>in</strong> masturbare, fie pr<strong>in</strong> act sexual. Are loc o <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>ficare a manifestărilormasturbatorii, mai ales la băieţi;• Primele relaţii sexuale şi primele manifestări ale dificultăţilor şi patologiei sexuale.Relaţiile sexuale sunt de regulă de scurtă durată, fără menţ<strong>in</strong>erea pe perioadeîndelungate a aceluiaşi partener, datorită <strong>in</strong>stabilităţii emoţionale specifice vârstei. Ceimai mulţi adolescenţi percep actul sexual ca sport, ca manifestare a virilităţii lor, întimp ce fetele adolescente t<strong>in</strong>d să asocieze sexul cu dragostea (sau îndrăgostirea). D<strong>in</strong>păcate, datorită acestei imaturităţi, a necunoaşterii fiziologiei şi anatomiei organelorsexuale şi/sau a metodelor contraceptive, a carenţelor afective d<strong>in</strong> familiile de orig<strong>in</strong>e,mulţi adolescenţi se confruntă cu apariţia unor sarc<strong>in</strong>i nedorite sau copii nedoriţi.Această postură de păr<strong>in</strong>te-adolescent este dificilă, deoarece cei mai mulţi d<strong>in</strong>tre ei nusunt pregătiţi pentru acest rol; în plus, ei sunt puşi în <strong>si</strong>tuaţia de a renunţa la visele lorşi a lua un nou drum de evoluţie personală.• Participarea la grupurile de egali, prieteni şi existenţa modelelor de rol sexual;• Încercările de stabilire a unui <strong>si</strong>stem propriu de valori, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v faţă de sexualitate;• Def<strong>in</strong>itivarea identităţii p<strong>si</strong>hosexuale, în care rolul fundamental le rev<strong>in</strong>e păr<strong>in</strong>ţilor sausubstitutelor parentale.Voi da mai multă atenţie procesului de consolidare a identităţii sexuale, deoarece acesta serealizează în primul rând în tr<strong>in</strong>ughiul familial. Pentru această, am ales să îţi prez<strong>in</strong>t un materialrealizat de colega mea Elena Anghel, care este foarte <strong>in</strong>teresată de această problematică, studi<strong>in</strong>dîn special disfuncţiile de sex-rol ale adolescenţilor. Sunt conv<strong>in</strong>să că ceea ce a scris ea te va ajutasă înţelegi cum contribuie <strong>in</strong>teracţiunea păr<strong>in</strong>ţi-copii la formarea sex-rolului.Triunghiul familial – fundamentul construcţiei p<strong>si</strong>hosexuale (autor Elena Anghel)Copilul nu se <strong>si</strong>tuează pe o axă tată – fiică sau mamă – fiu. El trăieşte în primul rând într-untriunghi tată – mamă – copil şi participă cu toată fi<strong>in</strong>ţa sa la relaţia familială. Trăieşte într-o<strong>si</strong>mbioză extrem de puternică cu cuplul parental încât se poate <strong>si</strong>mţi răspunzător de toateneînţelegerile şi momentele de separare ale acestora. Realitatea cuplului parental <strong>si</strong>mbolizează înochii copilului complementaritatea contrariilor ce a<strong>si</strong>gură menţ<strong>in</strong>erea lumii, motiv pentru careacesta ţ<strong>in</strong>e foarte mult la menţ<strong>in</strong>erea unităţii cuplului păr<strong>in</strong>ţilor săi. Predispoziţia lui naturalăpentru adaptarea echilibrată la mediu, îi permit copilului să-şi găsească în mod spontan un tatăsau o mamă de substitut în condiţiile în care cei naturali nu răspund nevoilor sale fundamentale.Rezultă deci că toate figurile care au participat mai mult sau mai puţ<strong>in</strong> la creşterea copilului76
participă şi la formarea complexelor parentale. Un bunic afectuos poate compensa figura unui tată<strong>in</strong>sen<strong>si</strong>bil, reechilibrând astfel încărcătura emoţională a complexului patern. Important este săexiste c<strong>in</strong>eva în preajma copilului. Drama multor copii contemporani de aici v<strong>in</strong>e: sunt lip<strong>si</strong>ţi derepere. Când amândoi păr<strong>in</strong>ţii lucrează de dim<strong>in</strong>eaţă până seara, nu mai au timp şi energianecesară să-şi petreacă ceva vreme cu copii lor. Aceştia cresc într-un fel de vid, iar imag<strong>in</strong>ileparentale pozitive nici măcar nu au şansa să apară. Identitatea mascul<strong>in</strong>ă sau fem<strong>in</strong><strong>in</strong>ă a copiluluirămâne nedef<strong>in</strong>ită. Un aspect deci<strong>si</strong>v pentru formarea identităţii p<strong>si</strong>hosexuale este climatul p<strong>si</strong>hicpe care îl creează acasă ambii păr<strong>in</strong>ţi, „climat care condiţionează profund procesele arhetipaleconstelate şi complexele formate. Succesul sau eşecul <strong>in</strong>dividului în relaţionarea cu membriisexului opus este în mare parte determ<strong>in</strong>at de experienţa exten<strong>si</strong>vă trăită în copilărie pr<strong>in</strong><strong>in</strong>teracţiunile repetate d<strong>in</strong>tre tatăl şi mama sa şi, de asemenea, de relaţia <strong>in</strong>dividuală a păr<strong>in</strong>ţilor cucopilul lor. În acest context, valoarea personală atribuită de fiecare păr<strong>in</strong>te celuilalt este în modspecial semnificativă pentru dezvoltarea sexuală a copilului.” (M. M<strong>in</strong>ulescu, 2001, p. 177-178)„Formarea complexului contrasexual anima este prilejuită de existenţa în p<strong>si</strong>hicul obiectiv aimag<strong>in</strong>ii colective a femeii, imag<strong>in</strong>e moştenită care există în <strong>in</strong>teriorul bărbatului, cu ajutorulcăreia înţelege natura fem<strong>in</strong><strong>in</strong>ă. De-a lungul dezvoltării, băiatul îşi reprimă manifestarea unorcalităţi, trăsături fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e sau încl<strong>in</strong>aţii naturale, care sunt def<strong>in</strong>ite cultural ca <strong>in</strong>acceptabilepentru identitatea sexuală a eului. Toate aceste conţ<strong>in</strong>uturi se grupează în jurul imag<strong>in</strong>iiarhetipale. La aceste faţete mai contribuie experienţele prilejuite de contactele reale pe carebărbatul le-a trăit cu fem<strong>in</strong>itatea în toate ipostazele ei, în timpul vieţii sale. D<strong>in</strong>tre acestea d<strong>in</strong>urmă, de<strong>si</strong>gur, semnificativă este relaţia subiectivă cu propria mamă. Acelaşi lucru este valabil şiîn ceea ce priveşte orig<strong>in</strong>ea şi sursele complexului animus la femeie. Datele empiricedemonstrează că, în mare măsură, caracterul animei este determ<strong>in</strong>at de natura subiectivă şiobiectivă a relaţiilor cu mama. În acest sens, dacă mama are o <strong>in</strong>fluenţă negativă asupra băiatului,anima se va exprima pr<strong>in</strong> conduite irepre<strong>si</strong>bile în care se manifestă iritabilitate, depre<strong>si</strong>e,<strong>in</strong>certitud<strong>in</strong>e, <strong>in</strong>securitate, susceptibilitate. În aceeaşi ecuaţie <strong>in</strong>tră şi conduite dom<strong>in</strong>ate de teamade boli, de accidente, de dispoziţii sumbre şi de idei suicidare. În <strong>si</strong>tuaţia unor <strong>in</strong>fluenţe pozitiveşi a unei relaţii pozitive băiat-mamă –de care însă acesta nu se poate elibera – anima astfelstructurată va <strong>in</strong>fluenţa pr<strong>in</strong> sentimentalism, susceptibilitate şi vulnerabilităţi afective,hipersen<strong>si</strong>bilitate”.Animus apare ca personificare mascul<strong>in</strong>ă a <strong>in</strong>conştientului fem<strong>in</strong><strong>in</strong> şi este în modfundamental <strong>in</strong>fluenţat de relaţia reală, dar mai ales subiectivă a fetiţei cu tatăl ei. Caracteristicpentru o <strong>in</strong>fluenţă parentală negativă este rigiditatea op<strong>in</strong>iilor dublată de un comportament dur,implacabil, rece, încăpăţânat, <strong>in</strong>sen<strong>si</strong>bil. În stadiul de identificare <strong>in</strong>fluenţa animusului negativ evizibilă în pa<strong>si</strong>vitatea şi paralizia tuturor sentimentelor.În faza de proiecţie, caracteristică pentru adolescenţă, dar nu numai, identificarea <strong>in</strong>conştientăa unei alte persoane cu imag<strong>in</strong>ea animei/animusului este zdrunc<strong>in</strong>ată în primul rând deartificialitatea unor atribuiri care nu au con<strong>si</strong>stenţă în personalitatea femeii/bărbatului respectiv.Pe măsură ce proiecţiile sunt retrase, pr<strong>in</strong> procesul de conştientizare, relaţia t<strong>in</strong>de să capete d<strong>in</strong> ceîn ce mai mult atributul de autenticitate. „În acest sens, anima pentru bărbat şi animusul pentrufemeie au funcţia de a lărgi sfera conşti<strong>in</strong>ţei pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>tegrarea unor conţ<strong>in</strong>uturi care permit euluischimbări de atitud<strong>in</strong>i, noi perspective. Este po<strong>si</strong>bilă, aşadar, pr<strong>in</strong> conştientizarea unor elementeale animei / animusului exten<strong>si</strong>a Eului, pr<strong>in</strong> auto-înţelegere şi autocunoaştere.” (M. M<strong>in</strong>ulescu,2001, p. 54- 55)77
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în