CAPITOLUL 2Caracterizarea <strong>si</strong>stemului familialÎn acest capitol începem să sondăm profunzimile familiei. Vom vedea ce are de spus teoriagenerală a <strong>si</strong>stemelor despre familie, văzută ca <strong>si</strong>stem, după care vom studia structura familiei,aşa cum o concepe Salvador M<strong>in</strong>uch<strong>in</strong>. Vom trece în revistă funcţiile familiei, descrise de MariaVo<strong>in</strong>ea şi vom descrie şi analiza pr<strong>in</strong>cipalele tipuri de familie existente. Nu uita că şi aiciexperienţa d<strong>in</strong> propria ta familie va fi foarte bună pentru a înţelege materialul pe care l-am ales săţi-l prez<strong>in</strong>t. La f<strong>in</strong>alul parcurgerii acestui capitol, mă aştept de la t<strong>in</strong>e:- să cunoşti caracteristicile <strong>si</strong>stemului familial;- să faci diferenţa între sub<strong>si</strong>steme;- să înţelegi funcţiile familiei şi să le aplici unui caz concret;- să poţi identifica tipurile de familie şi să le caracterizezi d<strong>in</strong> punct de vedere p<strong>si</strong>hologic.1. Familia ca <strong>si</strong>stem.În p<strong>si</strong>hologia familiei, teoria generală a <strong>si</strong>stemelor şi cibernetica (pr<strong>in</strong> Norbert Wiener,Ludwig von Bertalanffy) au avut un cuvânt important de spus, ca şi în alte domenii şti<strong>in</strong>ţifice.Astfel, a fost preluată ideea de <strong>si</strong>stem, def<strong>in</strong>it ca ansamblu de elemente aflate într-o ord<strong>in</strong>enonîntâmplătoare, care funcţionează pe baza unor reguli şi dispune de homeostazie (echilibru).Bertalanffy a lansat ideea conform căreia un <strong>si</strong>stem este mai mult decât suma părţilor lui, deci, cualte cuv<strong>in</strong>te, aplicat la familie, familia este mai mult decăt suma membrilor ei componenţi. Adică,ceea ce contează în abordarea familiei este şi <strong>in</strong>teracţiunea d<strong>in</strong>tre aceşti membri, care serealizează după anumite reguli, având anumite funcţii şi căutând să îşi meţ<strong>in</strong>ă un anumitechilibru.Există <strong>si</strong>steme închise (care nu comunică cu mediul, nu fac schimb de resurse cu mediulînconjurător) şi <strong>si</strong>steme deschise (care comunică cu mediul, fac schimb de resurse cu mediulînconjurător). După acest model, familiile pot avea grade diferite de deschidere către mediulînconjurător, alcătuit d<strong>in</strong> prieteni, rude, vec<strong>in</strong>i, şcoală, alte <strong>in</strong>stituţii, etc. Astfel familiile pot fi:• mai închise, având puţ<strong>in</strong>e relaţii sau chiar deloc cu mediul, funcţionând după regulile şipr<strong>in</strong>cipiile proprii, acestea având un mare grad de rigidizare şi fi<strong>in</strong>d foarte rezistente laschimbare; de exemplu familii care au foarte puţ<strong>in</strong>i prieteni, la care nu v<strong>in</strong> în vizită rude,vec<strong>in</strong>i, prieteni, care îşi educă copiii doar după propriile pr<strong>in</strong>cipii, nefi<strong>in</strong>d prea disponibilila noi idei sau modalităţi de funcţionare;• mai deschise, cele cu multe relaţii de preietenie care presupun vizite reciproce, preocupăripentru modificarea regulilor şi a concepţiilor pr<strong>in</strong> observarea altor familii.Pe de altă parte, cibernetica, ca şti<strong>in</strong>ţă care se ocupă de studiul mecanismelor de feedback ale<strong>si</strong>stemelor cu autoreglare a contribuit la abordarea familiei pr<strong>in</strong> conceptul de buclă de feedback –mecanism pr<strong>in</strong> care <strong>si</strong>stemul preia <strong>in</strong>formaţia pentru a-şi regla starea, scopul f<strong>in</strong>al fi<strong>in</strong>d echilibrulşi stabilitatea lui. Familia foloseşte şi ea mecanisme de feedback pr<strong>in</strong> care îşi menţ<strong>in</strong>e stabilitateaşi echilibrul d<strong>in</strong>amic. Feedback-ul poate fi de două feluri:• pozitiv – este mecanismul pr<strong>in</strong> care <strong>in</strong>formaţia semnalează nevoia de a modifica <strong>si</strong>stemul,pentru a-l face să evolueze.• negativ – <strong>in</strong>formaţia semnalează nevoia de a reechilibra <strong>si</strong>stemul, datorită unei perturbări.14
În cazul familiilor, mecanismele de feedback pozitiv sunt reprezentate de acţiunile pe leîntrepr<strong>in</strong>d, de exemplu, când copilul merge la grăd<strong>in</strong>iţă sau la şcoală. În funcţie de reacţiilecopilului şi caracteristicile grăd<strong>in</strong>iţei sau şcolii, păr<strong>in</strong>ţii îşi vor reorganiza stilul de viaţă:programul zilnic de muncă, timp liber, timpul dedicat lecţiilor, tipurile de activităţi extraşcolareetc. Tot un exemplu de feedback pozitiv este şi fenomenul autoprofeţiei împl<strong>in</strong>ite (pe care îlcunoaşteţi de la p<strong>si</strong>hoterapie). Mecanismele de feedback negativ sunt pedep<strong>si</strong>rea, înv<strong>in</strong>ovăţirea,umilirea, cearta, <strong>si</strong>mptomele, bătaia, folo<strong>si</strong>te pentru a corecta comportamentele greşite alemembrilor.2. Structura <strong>si</strong>stemului familialCînd ne referim la structura <strong>si</strong>stemului familial, avem în vedere pe Salvador M<strong>in</strong>uch<strong>in</strong>.Salvador M<strong>in</strong>uch<strong>in</strong> este un p<strong>si</strong>hiatru argent<strong>in</strong>ian care a crescutîntr-o familie foarte numeroasă. Acest fapt a dus la o înţelegerefoarte bună a contextului social şi familial în care funcţioneazăoamenii. Gândirea şi stilul de muncă au fost foarte mult <strong>in</strong>fluenţatede lucrul său în Israel cu familiile m<strong>in</strong>oritare, cu familiile avândvenituri reduse d<strong>in</strong> New York şi cu familiile pacienţilorp<strong>si</strong>hosomatici. El a dezvoltat o abordare p<strong>si</strong>hoterapeutică pentrufamilii extrem de cunoscută şi uzitată în toată lumea. Abordarea saa primit <strong>in</strong>fluenţe d<strong>in</strong> partea concepţiilor lui Alfred Adler, GregoryBateson şi Ortega y Gasset.Salvador M<strong>in</strong>uch<strong>in</strong> def<strong>in</strong>eşte structura familială ca fi<strong>in</strong>d setul <strong>in</strong>vizibil de cer<strong>in</strong>ţefuncţionale ce organizează modurile în care membrii familiei <strong>in</strong>teracţionează. O familie este un<strong>si</strong>stem ce operează pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul pattern-urilor tranzacţionale. Tranzacţiile repetate stabilescpattern-urile legate de cum, când şi c<strong>in</strong>e cu c<strong>in</strong>e se relaţionează.Pattern-urile tranzacţionale pot fi verbale sau nonverbale, cunoscute sau necunoscute. Darfuncţia lor este de a regla comportamentul membrilor familiei. În felul acesta, unicitatea fiecăreifamilii este dată de tranzacţiile repetitive care construiesc pattern-uri de funcţionare a respectiveifamilii.Aceste pattern-uri sunt menţ<strong>in</strong>ute pr<strong>in</strong> două tipuri de constrângeri:1. Unul generic, referitor la regulile universale care guvernează organizarea familiei. Deexemplu, există în cadrul familiei o ierarhie a puterii şi o complementaritate a funcţiilor(copii nu au aceleaşi niveluri de autoritate ca păr<strong>in</strong>ţii, iar aceştia d<strong>in</strong> urmă au nevoie de o<strong>in</strong>terdependenţă pentru a acţiona ca o echipă).2. Unul idios<strong>in</strong>cratic, referitor la expectaţiile reciproce ale unor membrii particulari aifamiliei. Aceste expectaţii se construiesc în timpul numeroaselor negocieri, implicite sauexplicite, d<strong>in</strong>tre membrii familiei şi de regulă apar în mici eveniemnte zilnice. Fiecared<strong>in</strong>tre membrii familiei contribuie la dezvoltarea şi întărirea acestor aşteptări.M<strong>in</strong>uch<strong>in</strong> con<strong>si</strong>deră că structura familială are nevoie de flexibilitate, deoarece ea trebuie săreziste la schimbare (până la un anumit nivel), dar să se şi adapteze atunci când circumstanţele ocer, pentru a-şi putea menţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>tegralitatea şi funcţionalitatea. Acest lucru se realizează pr<strong>in</strong><strong>in</strong>termediul sub<strong>si</strong>stemelor familiale.15
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65:
1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67:
Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69:
complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71:
sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73:
HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75:
nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77:
2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79:
Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în