importanţi, mai puţ<strong>in</strong> doriţi sau iubiţi decât noul copil al cuplului. Sau se potcon<strong>si</strong>dera dezavantajaţi sau mai pedep<strong>si</strong>ţi atunci când greşesc decât fratele sau soralor vitregă.- familii monoparentale, în care unul d<strong>in</strong>tre păr<strong>in</strong>ţi nu există, copilul sau copiii fi<strong>in</strong>dcrescuţi doar de un s<strong>in</strong>gur păr<strong>in</strong>te. Lipsa unui păr<strong>in</strong>te se poate datora decesului acestuia,divorţului, sau alegerii unei persoane de a deveni păr<strong>in</strong>te unic, pr<strong>in</strong> naşterea unui copilconceput pr<strong>in</strong> fertilizare <strong>in</strong> vitro sau cu un partener care nu va lua parte la creştereacopilului, sau pr<strong>in</strong> adopţia unui copil. Cele mai multe familii monoparentale se datoreazădivorţului păr<strong>in</strong>ţilor şi decesului unui partener. În plus, cele mai multe familiimonoparentale sunt cele formate d<strong>in</strong> mamă şi copil (copii), atât d<strong>in</strong> motive naturale, cât şid<strong>in</strong> raţiuni culturale (tribunalele încă con<strong>si</strong>deră mamele păr<strong>in</strong>ţi mai potriviţi pentru copii,deşi nu întotdeauna este aşa). Dar în ultima vreme a<strong>si</strong>stăm la tot mai multe femei care îşiasumă rolul de mamă s<strong>in</strong>gură, pr<strong>in</strong> naşterea unui copil sau pr<strong>in</strong> adopţie. Tocmai pentru cărolul de păr<strong>in</strong>te s<strong>in</strong>gur nu este tocmai confortabil şi uşor de realizat f<strong>in</strong>anciar, persoanelecare îşi asumă această postură fac parte d<strong>in</strong> cele cu venituri peste medie şi nivel crescut deeducaţie. De asemenea, acestea vor experimenta mai puţ<strong>in</strong>e dificultăţi comparativ cu celecu venituri mici şi nivel scăzut de educaţie. Păr<strong>in</strong>ţii s<strong>in</strong>guri sunt puşi în <strong>si</strong>tuaţia de a educas<strong>in</strong>guri copilul, dar de regulă ei apelează şi la persoane d<strong>in</strong> familia ext<strong>in</strong>să (bunici, alterude, bone etc.). Există însă o diferenţă între mamele s<strong>in</strong>gure şi taţii s<strong>in</strong>guri. Mameles<strong>in</strong>gure t<strong>in</strong>d să nu apeleze la fel de mult la alte persoane pentru ajutor, ajungând de aceeala suprasolicitare şi ten<strong>si</strong>uni <strong>in</strong>terioare care se pot transforma în <strong>si</strong>mptome, atât la ele, câtşi la copii. De asemenea, ele t<strong>in</strong>d să preia şi rolul tatălui, ceea ce se întâmplă foarte rar încazul bărbaţilor păr<strong>in</strong>ţi s<strong>in</strong>guri. În aceste familii este foarte evidentă: modificarea regulilor - de exemplu, mamele s<strong>in</strong>gure au uneori tend<strong>in</strong>ţa de a devenimai autoritare, mai rigide în aplicarea regulilor, încercând să supl<strong>in</strong>ească lipsatatălui; taţii, dimpotrivă, au unoeri tend<strong>in</strong>ţa de a deveni mai delicaţi, mai afectuoşi,dar şi mai restrictivi în unele reguli (de exemplu, venirea acasă seara a fetelor); modificarea graniţelor d<strong>in</strong>tre membrii şi sub<strong>si</strong>steme – de exemplu graniţele d<strong>in</strong>trepăr<strong>in</strong>te şi copilul unic sau copilul cel mare t<strong>in</strong>d să dev<strong>in</strong>ă difuze, transformândrelaţia lor fie în una de prietenie exagerată, fie în una de parteneriat. Acest lucru vamodela atitud<strong>in</strong>ea ulterioară a copilului devenit adult faţă de partener şi propriicopii. modificarea întregii structuri familiale – adică sub<strong>si</strong>stemul adulţilor este redus laun s<strong>in</strong>gur adult. De aceea vor exista lacune în modelarea <strong>in</strong>timităţii eroticosexuale,ceea ce va determ<strong>in</strong>a dificultăţi în manifestarea <strong>in</strong>timităţii la copii atuncicând ei se vor implica într-o relaţiei de parteneriat şi în viitoarea lor familie. Pentrucopiii d<strong>in</strong> aceste familii se pune problema: cum se formează identitatea lorsexuală? C<strong>in</strong>e reprez<strong>in</strong>tă modelul fem<strong>in</strong><strong>in</strong> şi c<strong>in</strong>e cel mascul<strong>in</strong>? Cum vor <strong>in</strong>troiectaei modelul mamei şi cel al tatălui? Iată de ce prezenţa ambelor modele, <strong>in</strong>diferentde gradul de rudenie, este foarte necesar, chiar dacă vor rămâne încă unele lacuneîn identitatea sexuală a copilului şi în abilităţile lui de manifestare a <strong>in</strong>timităţii.• criteriul numărului de copii:- familia fără copii, adică un cuplu căsătorit care nu are încă sau nu va avea niciodatăcopii. În zilele noastre sunt d<strong>in</strong> ce în ce mai multe cupluri fără copii. Apare un fenomen dea întârzia momentul naşterii unui copil în cuplu d<strong>in</strong> mai multe motive: partenerii doresc să20
se bucure de <strong>in</strong>timitatea lor mai mult timp; doresc să îşi testeze stabilitatea relaţiei până seadaptează unul la celălalt, pentru a nu creşte şansele oferirii experienţei de divorţviitorului copil; doresc să îşi consolideze statutul economic, fianciar (achiziţia uneilocu<strong>in</strong>ţe, obţ<strong>in</strong>erea unui serviciu b<strong>in</strong>e remunerat, sau <strong>si</strong>guranţa profe<strong>si</strong>onală); unul sauambii parteneri se tem de responsabilităţile parentale (datorită unei imaturităţi emoţionale,a unor dificultăţi experimentate atunci când erau copii, a neîncrederii în abilităţileparentale, a neîncrederii în s<strong>in</strong>e); partenerii doresc o mai mare libertate de pre<strong>si</strong>unilefamiliei de orig<strong>in</strong>e cu care poate şi locuiesc. Există şi câteva elemente sociale carefacilitează întârzierea apariţiei unui copil: folo<strong>si</strong>rea pe scară largă a metodelorcontraceptive; conştientizarea greşelilor educative făcute de păr<strong>in</strong>ţii partenerilor careformează cuplul actual; creşterea ratei divorţialităţii; accentul pus pe împl<strong>in</strong>ireaprofe<strong>si</strong>onală a t<strong>in</strong>erilor; creşterea timpului petrecut la serviciu care are impact directasupra gradului de stres, ceea ce duce la scăderea capacităţii reproductive şi a <strong>in</strong>timităţii încuplu; <strong>in</strong>fluenţele fem<strong>in</strong>ismului, ceea ce duce la reorientarea femeilor către viaţapersonală şi profe<strong>si</strong>onală şi amânarea rolului matern. De regulă, familiile care d<strong>in</strong>tr-unmotiv sau altul rămân fără copii se caracterizează pr<strong>in</strong>tr-o <strong>in</strong>timitate foarte mare, o foartestrânsă legătură emoţională între parteneri. De multe ori se ajunge la o <strong>si</strong>milaritateaccentuată, atât p<strong>si</strong>hologică, cât şi fizică.- familia cu un s<strong>in</strong>gur copil; este un model foarte întâlnit acum la familiile t<strong>in</strong>ere de la noi.Este tipul de familie care împl<strong>in</strong>eşte nevoia de paternitate a partenerilor, dar şi prev<strong>in</strong>esuprasolicitarea economică şi p<strong>si</strong>hologică determ<strong>in</strong>ată de prezenţa mai multor copii. Dacăfamilia este funcţională, echilibrată, atunci copilul se dezvoltă şi el normal; de regulă, elva <strong>si</strong>mţi nevoia unui frate sau soră. Dacă nu va avea un văr care să ţ<strong>in</strong>ă loc de frate, atunciel îşi va dori prieteni. Astfel, în funcţie de caracteristicile sale personale va deveni timid,izolat, sau dimpotrivă, sociabil. Copilul se <strong>si</strong>mte în atenţia ambilor păr<strong>in</strong>ţi, ceea ce este unlucru bun, dar cresc şansele răsfăţului şi a centrării exce<strong>si</strong>ve pe s<strong>in</strong>e. Poate, datorităsupra<strong>in</strong>vestiţiei emoţionale a păr<strong>in</strong>ţilor, să rămână în starea de copil pentru multă vreme,deşi, fizic, este un adult. Pentru că trăieşte mai mult între adulţi, copilul <strong>in</strong>teriorizează uşortrăirile acestora, ceea ce poate duce la conflicte <strong>in</strong>terioare şi la întârzierea sau accelerareamaturizării. Are multe şanse de a se dezvolta, deoarece beneficiază de toate resurselefamiliei. Dar dacă <strong>in</strong>timitatea între parteneri are de suferit (relaţiile de afecţiune s-au răcit,există conflicte sau boli, etc.), copilul unic este uşor atras în coaliţii cu unul d<strong>in</strong>tre păr<strong>in</strong>ţiîmpotriva celuilalt. Se întâlnesc astfel numeroase familii în care mama se coalizează cucopilul împotriva tatălui, datorită rolului timpuriu pe care îl are mama în relaţionarea cucopilul; varianta <strong>in</strong>versă este mai rar întâlnită, deşi se întâlneşte în cazul mamelor cuperturbări majore de comportamente (de exemplu, datorate unor boli fizice şi p<strong>si</strong>hice).Astfel, copilul poate substitui rolul de partener sau de confident, în funcţie de sexulcopilului şi de nevoile neîmpl<strong>in</strong>ite ale păr<strong>in</strong>telui. De aceea, copilul poate dezvolta oloialitate exagerată faţă de păr<strong>in</strong>te (sau păr<strong>in</strong>ţi), ceea ce va determ<strong>in</strong>a dificultăţi înasumarea rolului de partener în viitoarele sale relaţii. Loialitatea poate fi amestecată cusentimente de v<strong>in</strong>ă pentru nefericirea păr<strong>in</strong>telui, sentimente de neput<strong>in</strong>ţă, neîncredre îns<strong>in</strong>e.- familia cu doi copii; este un model de familie foarte apreciat şi foarte întâlnit. Mareleavantaj este că fraţii învaţă să se accepte, să se iubească, să colaboreze, să negocieze. „Seau unul pe altul” se spune deseori, accentuând faptul că oricând se pot ajuta şi sprij<strong>in</strong>i.Rolurile în casă sunt împărţite pe sexe şi în ord<strong>in</strong>ea apariţiei (sau ord<strong>in</strong>ea în fratrie). Apareîntre ei şi fenomenul competiţiei, mai ales pentru dragostea păr<strong>in</strong>ţilor şi pentru resursele21
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71:
sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73:
HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75:
nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77:
2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79:
Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în