CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexuale. Tulburările p<strong>si</strong>hosexuale.Acest capitol l-am conceput pentru a da o imag<strong>in</strong>e asupra a ce înseamnă o viaţă sexuală sănătoasăşi care sunt pr<strong>in</strong>cipalele tipuri de disfuncţii sexuale de orig<strong>in</strong>e p<strong>si</strong>hologică. D<strong>in</strong> nou, fac apel lapăstrarea unei atitud<strong>in</strong>i deschise faţă de persoanele care manifestă orice tip de disfuncţie, fi<strong>in</strong>dconştient(ă) de faptul că oric<strong>in</strong>e poate trece pr<strong>in</strong> momente de dezechilibru sexual. Poate că acestcapitol te va ajuta să-ţi înţelegi propriile momente dificile întâlnite în viaţa sexuală sau săacţionezi în sensul prevenirii acestora. Oricum, sper ca după parcurgerea capitolului să cunoşticare sunt disfuncţiile p<strong>si</strong>hosexuale specifice fiecărui sex şi ce cauze le determ<strong>in</strong>ă.1. Sănătatea vieţii sexualeSănătatea sexuală se referă la manifestarea firească a ciclului răspunsului sexual, adicăparcurgerea completă a tuturor fazelor actului sexual. De cele mai multe ori, sănătatea sexuală vafi însoţită şi de sentimentul de împl<strong>in</strong>ire relaţională, tocmai datorită legăturii puternice d<strong>in</strong>tresfera emoţională şi cea sexuală. De asemenea, sănătatea sexuală presupune şi o claritate aidentităţii sexuale.La vârstele mici, sănătatea sexuală presupune parcurgerea firească a etapelor dedezvoltare p<strong>si</strong>hosexuală, fără întârzieri sau perturbări majore. Oricum, acest concept este pedepl<strong>in</strong> reprezentat începând cu perioda adultă, ştiut fi<strong>in</strong>d că doar atunci identitatea şi maturitateasexuală şi cea emoţională sunt def<strong>in</strong>itivate. Astfel, este foarte probabil ca la adolescenţă să aparămanifestări sexuale ce par a fi tulburări, dar ele sunt de fapt consec<strong>in</strong>ţa dezvoltării şi evoluţieisexuale; de exemplu, ejacularea precoce la băieţi, lipsa orgasmului la fete, dureri la contactulsexual etc.2. Tulburările p<strong>si</strong>hosexualeDSM-IV-R menţionează următoarele tipuri de tulburări p<strong>si</strong>hosexuale:• Disfuncţiile sexuale• Tulburările de identitate sexuală• Parafiliile• Tulburări sexuale fără altă specificaţieDisfuncţiile sexuale presupun perturbarea procesului actului sexual sau apariţia durerii întimpul actului sexual. Pentru a se pune acest diagnostic, disfuncţia trebuie să fie per<strong>si</strong>stentă,recurentă şi să fie însoţită de dificultăţi <strong>in</strong>terpersonale majore.Ele pot fi primare, adică au apărut de la primul raport sexual, sau secundare/dobândite, adicăau apărut la un moment dat, după o perioadă de funcţionare normală. De asemenea, pot figeneralizate, adică disfuncţiile se manifestă <strong>in</strong>diferent de <strong>si</strong>tuaţii, de parteneri, de tipurile destimulare, sau <strong>si</strong>tuaţionale, dacă disfuncţiile sunt limitate la anumite <strong>si</strong>tuaţii, parteneri, modalităţide stimulare.Disfuncţiile sexuale se pot datora unor factori p<strong>si</strong>hologici, sau unora comb<strong>in</strong>aţi (adică factorip<strong>si</strong>hologici şi organici ca urmare a unei maladii sau a medicaţiei pentru o anumită boală).88
O să îţi prez<strong>in</strong>t aceste disfuncţii separat la femei, apoi la bărbaţi, după care vor fi disfuncţiilecomune celor două sexe.Disfuncţiile sexuale fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e sunt:• Vag<strong>in</strong>ismul• Frigiditatea• AnorgasmiaVag<strong>in</strong>ismul – contracţia reflexă şi <strong>in</strong>voluntară a muşchilor vag<strong>in</strong>ului şi ai coapselor, astfelîncât copulaţia nu mai este po<strong>si</strong>bilă sau dev<strong>in</strong>e extrem de dureroasă pentru femeie. Mastter <strong>si</strong>Johnson con<strong>si</strong>deră că pr<strong>in</strong>cipala cauză a vag<strong>in</strong>ismului o reprez<strong>in</strong>tă teama femeii în faţa unuipo<strong>si</strong>bil agresor. În mod <strong>in</strong>conştient femeia percepe partenerul ca pe un agresor şi actul sexual cape o agre<strong>si</strong>une. Mai pot exista şi alte cauze: am<strong>in</strong>tiri traumatizante reale sau fantasmante;experienţe anterioare nesatisfăcătoare; erori de identitate sexuală; violuri, abuzuri sexuale.Femeile predispuse la vag<strong>in</strong>ism sunt:• Fete virg<strong>in</strong>e;• Femeile aflate <strong>in</strong> conflicte maritale, profund nesatisfacute;• Femeile aflate în decl<strong>in</strong>ul genital;• Cele cu traumatisme: viol, abuz, <strong>in</strong>tervenţii cirurgicale.Frigiditatea reprez<strong>in</strong>tă <strong>in</strong>capacitatea femeii de a <strong>si</strong>mţi plăcere sexuală. Alţi autori, în specialde orientare p<strong>si</strong>hanalitică, con<strong>si</strong>deră că frigiditatea ar reprezenta <strong>in</strong>capacitatea femeii de a ajungela orgasm vag<strong>in</strong>al. Studii recente au demonstrat însă că toate femeile ajung mult mai uşor laorgasmul clitoridian, acesta fi<strong>in</strong>d cele mai des obţ<strong>in</strong>ut de către femei, mai ales la debutul vieţiisexuale. Există femei care nu pot face diferenţa între cele două tipuri de orgasme, deşi se <strong>si</strong>mtîmpl<strong>in</strong>ite şi satisfcăcute sexual. Pr<strong>in</strong>tre cauzele p<strong>si</strong>hologice ale frigidităţii sunt:• teama de actul sexual;• sentimentul de obligaţie de a avea raport sexual;• prezenţa unor conflicte maritale, profunde;• istorii de viol, abuz, <strong>in</strong>tervenţii chirurgicale.Anorgasmia – <strong>in</strong>capacitatea de a ajunge la orgasm. În prima perioadă a vieţii sexualeanorgasmia este con<strong>si</strong>derată normală. De regulă se datorează temerilor ce duc la lipsa delubrifiere a vag<strong>in</strong>ului.Disfuncţiile sexuale mascul<strong>in</strong>e sunt:• Tulburările legate de potenţă• Tulburările de ejaculareTulburările de potenţă sau impotenţa se referă la dificultatea bărbatului de a-şi controla (aavea şi a-şi menţ<strong>in</strong>e) erecţia. Ea poate fi : parţială sau totală. Impotenţa funcţională se datoreazăconsumului de droguri, sedative, fumat, tranchilizante. Impotenţa p<strong>si</strong>hologică apare în condiţii deanxietate, stres, neîncredere în s<strong>in</strong>e, conflicte <strong>in</strong>terioare etc.Tulburările de ejaculare se diferenţiază în:• ejacularea precoce: normală în primii ani de viaţă sexuală; ea apare la bărbaţii anxioşi caremanifestă teama de a fi judecat, devalorizat, de a nu li se recunoaşte virilitatea, cu stimă des<strong>in</strong>e scăzută şi dificultăţi de manifestare a identităţii sexuale mascul<strong>in</strong>e.89
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29:
În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31:
vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33:
De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35:
Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37:
sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în