unul d<strong>in</strong>tre păr<strong>in</strong>ţi. Această supraimplicare poate varia de la păr<strong>in</strong>tele care e în modexce<strong>si</strong>v îngrijorat de ce se întâmplă cu copilul până la păr<strong>in</strong>tele care este extrem deostil acţiunilor copilului. D<strong>in</strong>amica aceasta deteriorează capacitatea copilului de afuncţiona eficient în contexte sociale. Gradul de diferenţiere al păr<strong>in</strong>ţilor şi nivelulde stres în familie determ<strong>in</strong>ă <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tatea procesului proiectiv al familiei.5. Întreruperea (distanţarea) emoţională. În încercarea de a face faţă fuziunii şiabsenţei diferenţierii în relaţiile lor <strong>in</strong>terne, membrii familiei sau segmente ale<strong>si</strong>stemului ext<strong>in</strong>s se pot distanţa unul de altul şi pot deveni separaţi emoţional (Hall,1981). Deşi <strong>in</strong>dividul care întrerupe poate părea că face faţă relaţiei cu familia,<strong>in</strong>dividul rămâne mai vulnerabil la alte relaţii <strong>in</strong>tense. Kerr (1981) sugerează căîntreruperea emoţională <strong>in</strong>dică o problemă - fuziunea d<strong>in</strong>tre generaţii -, rezolvă oproblemă - scade anxietatea asociată cu contactul familial - şi creează o problemă -izolează <strong>in</strong>divizii care ar putea beneficia de contact. Ca rezultat al separăriiemoţionale, <strong>in</strong>dividul rămâne pr<strong>in</strong>s în <strong>si</strong>stemul emoţional al familiei şi poate fi maipuţ<strong>in</strong> capabil să răspundă eficient la <strong>si</strong>tuaţiile de rezolvare a problemelor. Disfuncţiaconsecventă se poate manifesta şi în alte moduri, cum ar fi relaţii superficiale, boalăfizică, depre<strong>si</strong>e şi comportamente impul<strong>si</strong>ve (Walsh, 1980).6. Procesul de transmitere multigeneraţională. Tend<strong>in</strong>ţa puternică de a repeta patternuriledisfuncţionale ale conduitei emoţionale în generaţii succe<strong>si</strong>ve culm<strong>in</strong>ează cunivele scăzute de diferenţiere a eului pentru anumiţi membri ai generaţiilor mait<strong>in</strong>ere (Hall, 1981). Bowen con<strong>si</strong>deră că <strong>in</strong>divizii la niveluri echivalente dediferenţiere, deci fie diferenţiaţi, fie fuzionaţi, se găsesc unul pe altul şi se căsătorescşi pot avea unul sau mai mulţi copii cu niveluri mai scăzute de diferenţiere. Deaceea, ne putem aştepta ca aceste ataşamente sau distanţări să fie mai accentuate lacopii decât au fost la păr<strong>in</strong>ţii lor. Deoarece pattern-ul repetitiv determ<strong>in</strong>ă în modsucce<strong>si</strong>v nivele mai scăzute de diferenţiere la generaţiile următoare, procesulculm<strong>in</strong>ează cu un ultim nivel de disfuncţie, adică ataşamentele (adică fuziunile) saudistanţările emoţionale care determ<strong>in</strong>ă apariţia diferitelor <strong>si</strong>mptome care fac capersoana sau familia să recurgă la terapie.7. Poziţia de frate sau soră. Vârsta mai mare şi distribuţia pe sexe între fraţi în aceleaşigeneraţii au o puternică <strong>in</strong>fluenţă asupra comportamentului (Hall, 1981). Cercetările luiWalter Toman (1969) descriu roluri diferite pe care <strong>in</strong>divizii le manifestă ca rezultat alpoziţiei lor în familiile de orig<strong>in</strong>e, cum ar fi copilul cel mai mare, sora mai mică, cel maimic copil. De exemplu, într-o familie cu mulţi copii, ultimul copil, cel mai mic, poate săfie cu totul ignorat d<strong>in</strong> punct de vedere afectiv, d<strong>in</strong> cauza preocupării şi stresului păr<strong>in</strong>ţilorpentru a<strong>si</strong>gurarea hranei şi securităţii familiei. Bowen sugera, de asemenea, că patternurile<strong>in</strong>teractive d<strong>in</strong>tre cuplurile maritale pot fi legate de rolurile <strong>in</strong>divizilor d<strong>in</strong> familiilelor de orig<strong>in</strong>e.8. Procesul emoţional al societăţii (regre<strong>si</strong>a socială). Acest concept-cheie al lui Bowen areîn vedere faptul că procesele caracteristice familiilor pot fi observate şi în <strong>in</strong>teracţiunile lanivel social. De exemplu, deoarece există o anxietate crescută şi un stres cont<strong>in</strong>uu cauzatede crimă, şomaj şi poluare, există şi o tend<strong>in</strong>ţă socială către reactivitate emoţională şi oprobabilitate scăzută a <strong>in</strong>dividului de a-şi utiliza eficient procesele emoţionale. Bowenobserva că istoria recentă a societăţii noastre pare să reflecte acest tip de regre<strong>si</strong>e, adicăsocietatea poate face faţă cu succes unor factori stresori <strong>si</strong>tuaţionali acuţi, dar eşueazăcând factorii stresori se cronicizează. D<strong>in</strong> pric<strong>in</strong>a stresului cronic, atât societatea, cât şi40
familia pierd contactul cu pr<strong>in</strong>cipiile <strong>si</strong>stemului lor <strong>in</strong>telectual şi vor acţiona în virtutea<strong>si</strong>stemului emoţional, pierzându-şi obiectivitatea.Rezumatul capitoluluiAcest capitol l-am dedicat câtorva elemente de viaţă familială. Am ales să îţi vorbesc despre:• etapele vieţii de familie: etapa adultului tânăr, etapa cuplului nou, căsătorit, etapa familieicu copii mici, etapa familiei cu copii adolescenţi, etapa cuibului „gol” când copii părăsescfamilia de bază, etapa familiei cu păr<strong>in</strong>ţii în vârstă.• procesele familiei, unde m-am oprit asupra a două d<strong>in</strong>tre ele: <strong>in</strong>tercunoaşterea şicomunicarea, punând accent pe factorii facilitatori şi <strong>in</strong>hibitori ai lor şi pe importanţa lorîn manifestarea şi păstrarea <strong>in</strong>timităţii.• abordarea transgeneraţională a lui Murray Bowen, una d<strong>in</strong>tre cele mai cupr<strong>in</strong>zătoareabordări p<strong>si</strong>hologice ale familiei. Ţi-am prezentat conceptele fundamentale ale acesteiorientări şi o să ne folo<strong>si</strong>m de ele şi când vom studia metodele de cercetare în p<strong>si</strong>hologiafamiliei, unde genograma reprez<strong>in</strong>tă un <strong>in</strong>strument extrem de util. Aşa că te <strong>in</strong>vit să daimare importanţă acestui capitol.Pentru a aprofunda ceea ce ţi-am prezentat îţi recomand cu căldură cărţile d<strong>in</strong> bibliografiasuplimentară.Glosar de termeni folo<strong>si</strong>ţiCoaliţieComunicareanalogicăComunicaredigitalăDiferenţiereas<strong>in</strong>eluiEtapă de viaţăfamilialăFuziuneIntimitateIubireProcesul proiectival familieialianţă între două persoane împotriva unei a treia. Atunci când serealizează între un păr<strong>in</strong>te şi un copil, vorbim de coaliţietransgeneraţională.comunicare în care mesajul are mai multe sensuri.comunicare în care mesajul are un s<strong>in</strong>gur referent.gradul relativ de autonomie pe care un <strong>in</strong>divid îl păstrează, în timp cerămâne în relaţie semnificativă cu ceilalţi, capacitatea de a-şi trăipropriile emoţii şi de a păstra obiectivitatea faţă de problemeleemoţionale proprii sau ale altora.perioadă d<strong>in</strong> existenţa familiei caracterizată pr<strong>in</strong>tr-un anumit tip deorganizare şi care se confruntă cu provocări specifice.stare a eului opusă diferenţierii. Estomparea graniţelor d<strong>in</strong>tre s<strong>in</strong>e şi alţii,a celor d<strong>in</strong>tre <strong>si</strong>stemele emoţional şi <strong>in</strong>telectual.relaţie personală apropiată, familară şi de regulă afectuoasă sau dedragoste cu o altă persoană care presupune o cunoaştere detaliată sau oînţelegere profundă a celeilalte persoane, precum şi o exprimare activă agândurilor şi sentimentelor.sentimentul puternic de afecţiune, atracţie şi unire a celor doi partenericare formează cuplul, dar şi între păr<strong>in</strong>ţi şi copii.transmiterea nivelului de diferenţiere de la păr<strong>in</strong>ţi la unul sau mai mulţicopii41
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în